Deficitul bugetului general consolidat după primele opt luni ale anului a fost de 80,9 miliarde de lei (-4,57% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat mult mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-42,2 miliarde lei și -2,63% din PIB).

De reținut, deficitul lunar a crescut din nou, la circa 0,55% din PIB pe august, după 0,4% din PIB în iulie și 0,2% din PIB în iunie, ceea ce arată un trend îngrijorător al acestui indicator critic. Situația rămâne problematică chiar și în raport cu ținta rectificată la -6,94% din PIB, mai ales că rezultatul comunicat nu a inclus, deocamdată, recalcularea pensiilor.

În contextul creșterii economice modeste (+0,7% pe primul semestru al anului curent, date semnal), încasările au fost, totuși, mai mari cu 13,7% în primele opt luni din 2024 (+45,3 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul de 5,1% pe IPC, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,6 pp raportat la PIB (de la 20,6%, la 21,2%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de aproape 84 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 23,2% până la 25,8%.

Simplificat, în perioada ianuarie – august 2024, statul a cheltuit 122 lei la fiecare 100 lei încasați, față de 113 lei la fiecare 100 lei încasați în aceeași perioadă din 2023.

Cu observația că a lăsat un deficit care se apropie de 5 miliarde lei la fondul național de sănătate, bugetul de stat a ajuns „în linie” cu deficitul bugetului general consolidat. În premieră pentru ultimii ani și în context electoral, soldul general al bugetele locale a intrat marginal pe minus (-0,67 miliarde lei, respectiv -0,06% din PIB), în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a urcat la valoarea excepțională de 4,57 miliarde lei).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22,1%, adică aproape 6 miliarde lei în plus) și creșterea mai redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (+20,1% sau +20,9 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (124,9 miliarde lei).

La impozitele indirecte, deși cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe prima jumătate a anului (+7%), avansul TVA a trecut sub ritmul general al creșterii veniturilor (+16,2%, de la 66,5 miliarde lei la 77,2 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+16,3%, adică un plus de 3,9 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (circa -66% sau aproape -17 miliarde lei), fiind compensată doar parțial de majorarea cu 490% (+8,5 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 378% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+2,9 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor, mult peste cel al veniturilor

Avansul cheltuielilor (+22,5%) a fost mult peste cel al veniturilor (+13,7%) dar în scădere față de luna anterioară (+23,2%). El include creșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+5 miliarde lei sau +393%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de 387% sau aproape 10 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +17,4 miliarde lei (+87%).

[1]

De reținut ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, context în care avansul cheltuielilor de personal a urcat la 23,8% (20,4 miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 13,4%, sub cea generală dar peste nivelul inflației și cu o pondere de peste o cincime din creșterea totală a cheltuielilor.

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (aproape 12,7 miliarde lei nominal, respectiv +26%). Subvențiile au crescut peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+2,3 miliarde lei nominal, respectiv +21,2%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 3,08 miliarde lei sau +15,6%).