Datoria publică a României a ajuns la 51,4% din PIB la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 860,13 miliarde lei, mai redusă cu peste două miliarde lei față de luna anterioară. 

Nivelul de 51,4% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (comunicatul INS din 6 septembrie), respectiv 1.672,9 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele șase luni din 2024 la rezultatul economic din intervalul T3 2023 – T2 2024.

Scăderea semnificativă față de valoarea comunicată anterior pentru luna mai a fost determinată atât de diminuarea sumei în termeni nominali cât și, mai ales, de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu aproape 35 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (doar 1.638,1 miliarde lei).

De reținut, însă, indicatorul îndatorării publice ar fi scăzut doar de la 51,5% până la 51,4% doar prin modificarea bazei de raportare, Astfel, s-a păstrat o depășire semnificativă a nivelului critic de 50%, peste care Guvernul ar fi trebuit prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 118 miliarde lei (+17,7% față de 2022), cu o medie de puțin sub cota de 10 miliarde lei lunar. După un spor de circa 78,8 miliarde lei pe parcursul primelor cinci luni ale anului în curs, scăderea din luna iunie constituie o premieră pentru ultimii ani. 

Chiar și așa, cele aproximativ 76,6 miliarde lei datorie suplimentar acumulată în prima jumătate a anului continuă să reprezinte o problemă majoră. Încadrarea în nivelul de 50% până la finele anului ar presupune un spațiu rămas pentru îndatorare pe a doua jumătate din 2024 de numai 23,6 miliarde lei (media lunară ar trebui să fie ușor sub nivelul de 4 miliarde lei).

Așadar, asistăm la o cursă (inegală) între avansul economic de la un an la altul și cea a îndatorării în creștere (+78 miliarde lei în 2021, +89 miliarde lei în 2022 și +118 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care au rămas peste nivelul de 6% (6,79% pe data de 16 septembrie 2024, potrivit tradingeconomics.com).

Toate aceste evoluții s-au derulat sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat pe partea de salarii (majorarea nivelului minim) și pensii (la care s-a efectuat recalcularea). Or, deși deficitul bugetar era programat să ajungă la -5% din PIB, după primele șapte luni din 2024 suntem deja la cota -4% din PIB.

Una peste alta, revenirea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent apare improbabilă. Ea este condiționată nu doar de creșterea economică, previzionată curent la 3,4% în termeni reali (atenție, după numai 0,7% pe primul semestru, date brute în varianta semnal), ci și de temperarea asumării unor noi obligații bugetare.