România a înregistrat în T1 2024 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele membre UE, potrivit Eurostat.

Cu o valoare ajustată sezonier (pentru a a sigura comparabilitatea în timp) de -7% din PIB, țara noastră s-a poziționat peste Ungaria (-6% din PIB), Bulgaria, Franța (cu câte -5,6% din PIB) și Slovacia (-5% din PIB).

Pentru referință, menționăm că cele mai bune rezultate în utilizarea banilor publici le-au consemnat Danemarca (+3,8% din PIB), Irlanda (+1,6% din PIB), Portugalia (+0,6% din PIB) și Lituania (+0,1% din PIB). La nivelul întregii Uniuni, rezultatele au fost la limita acceptabilă prin criteriile Maastricht, cu -3% din PIB pentru UE27 și -3,2% din PIB pentru Eurozonă.

Seria statistică trimestrială din 2022 pentru România arată că minusul înregistrat de finanțele publice în primul sfert al anului curent a fost cel mai mare din ultimele șase trimestre și egal cu cel din T1 2022.

Pe date neajustate sezonier, situația se prezintă încă și mai îngrijorător. Deși valoarea de -9,2% din PIB înregistrată pe T1 2024, este marginal mai bună decât cea din Belgia (-9,6% din PIB și exact țara care ne-a depășit recent la inflația anuală) și doar ceva mai slabă decât în Italia (-8,8% din PIB), distanța față de Franța (-6,9% din PIB) și Ungaria (-6,2% din PIB) este și mai mare.

[1]

Se poate oberva cum performanța este cea mai slabă din ultimele nouă trimestre, fără a da semne de ajustare treptată către apropierea de echilibru (conform cerințelor incluse și în PNRR) pentru ieșire din procedura de deficit excesiv.

Este și motivul pentru care, în pofida creșterii economice relativ bune în contextul internațional dat, datoria publică a crescut la circa 52% din PIB, peste limita de la care legea referitoare la responsabilitatea fiscală ar trebui să impună înghețarea salariilor pentru bugetari.

În fine dar nu în ultimul rând, ar trebui să fim atenți ce se întâmlă la nivel regional, în celelalte două țări cu nivel dezvoltare apropiată provenite din blocul estic și cu regim valutar, în afară de Ungaria, care ne-a depășit la cotația dobânzilor pe termen lung. Polonia a avut pe T1 2024 un deficit ajustat de doar -1,8% din PIB (neajustat, -0,3% din PIB) iar Cehia de -2%, respectiv -3,2% în aceiași termeni.