Institutul Național de Statistică a ajustat semnificativ în sus rezultatul anunțat anterior pentru PIB-ul pe primul trimestru din 2024, de la +0,1% la +0,5% pe seria brută și de la +1,8% la +2,2% pe seria ajustată sezonier.

Rezultatul în varianta denumită tehnic „provizorie 2” a fost determinat de revenirea valorii adăugate brute de la -0,5% în prima variantă provizorie până la ZERO și de reducerea marginală a contribuției impozitelor nete de la 0,6 puncte procentuale la doar 0,5 pp, adică întreaga creștere anunțată pe T1 2024.

Recalcularea creșterilor trimestriale anterioare a dat o nouă configurație pentru rezultatele brute în raport cu același trimestru din anii 2022 – 2024 (vezi tabelul).

De reținut, însă, pe datele ajustate față de trimestrul anterior, în raport cu noua bază de raportare (anul 2020), modificările mai recente de la un trimestru la altul au fost amestecate, cu -0,4% în T1 2023, +1,1% în T2 2023, +0,9% în T3 2023, -0,5% în T4 2023 și +0,7% în T1 2024. Adică economia a revenit în primul sfert al anului curent la nivelul de mijlocul anului trecut, cu perspectiva unui trend crescător.

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost recalculată la circa 348,9 miliarde lei, cu 9,5 miliarde lei mai mult decât în varianta provizorie 1. Ajustat după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea comunicată a urcat de la 416,3 miliarde lei până la 424,6 miliarde lei.

Chiar și așa, insuficient pentru nivelul PIB nominal avut în vedere pentru 2024, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -5% deficit bugetar), prognozat la 1.767,3 miliarde lei. Dacă se ține cont de ponderile în cursul anului, deja ar fi nevoie de o majorare a ritmului real al PIB față de același trimestru din 2023 de la 0,5% în T1 la o medie de +4,1% pe T2 – T4 pentru a atinge obiectivul de +3,4% pe întreg anul curent.

Rezultate slabe în industrie și activități profesionale

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se remarcă reculul semnificativ al industriei (-0,8% ca evoluție și doar 17,4% pondere în PIB), care a penalizat avansul economic de ansamblu cu 0,2 puncte procentuale. De reținut, contribuția acestui sector la formarea PIB a fost de 19,7% în 2022 și 20,8% în 2022 (date semidefintive).

Totodată, activitățile profesionale, care se constituiau în mod obișnuit într-un factor important de creștere, au consemnat o scădere de -3,2% a volumului de activitate și o influență negativă de -0,2 pp pe rezultatul economic de ansamblu. Compensată de dezvoltarea în continuare a sectorului IT (+1,9% ca volum) și de efervescența inedită a activității de spectacole (+7%).

Una peste alta, rețeta simplificată a creșterii economice pe T1, nesusținută de industria în scădere la nivelul din urmă cu șapte ani se prezintă aproximativ cam așa: zero ca valoare adăugată brută și jumătate de punct procentual din creșterea taxării, inclusă metodologic în calculul PIB.

[1]

Ar mai fi de subliniat scăderea neașteptată înregistrată în construcții pe primul trimestru al anului curent (-2,3%), după un start foarte slab. Precum și efectul marginal al comerțului, trecut de la -0,4 pp la +0,1pp ca efect pe PIB doar între cele două variante provizorii, deși nivelul de +5,5% al cifrei de afaceri promitea mai mult.

În ce privește exportul net de bunuri și servicii, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost negativ pe partea de export (-1,7%) dar pe plus la import (+0,9%), iar efectul per total al comerțului extern asupra PIB (-2,5 pp) este exact oglinda creșterii consumului în gospodării (efect +2,5 pp pe PIB). Simplificat, consumul peste posibilitățile date de producția internă (reamintim VAB cu efect zero) a fost susținut pe datorie, din import.