Deficitul bugetului general consolidat după primele cinci luni ale anului a fost de circa 60 miliarde de lei (-3,4% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-aproximativ 37 miliarde lei și -2,3% din PIB).

Fără sumele pentru plata pensiilor, achitate în avans (incluse în contabilitatea lunii aprilie dar aferente lunii mai), deficitul lunar a scăzut la doar -0,16%, ceea ce explică diminuarea semnificativă a ritmului de creștere al acestui indicator critic. Totuși, situația rămâne problematică în raport cu ținta inițială de -5% din PIB, care va trebui revizuită.

În pofida creșterii economice în pierdere de viteză la începutul anului curent, încasările au fost mai mari cu 14,1% în primele cinci luni din 2024 (+27,8 miliarde lei). Cu o inflație în scădere aproximativ la jumătate față de mai 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,5 pp raportat la PIB (de la 12,3%, la 12,8%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu 51 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 14,6% până la 16,2%. Simplificat, în primele cinci luni ale anului statul a cheltuit 127 lei la fiecare 100 lei încasați, cel mai important deficit fiind consemnat la fondul național de sănătate (-3,5 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai mari în ultima lună către asigurările sociale, bugetul de stat a revenit cu deficitul peste cel al bugetului general consolidat, situație tipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (+2,55 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+3,08 miliarde lei).

De remarcat reducerea diferenței între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+19,7%, adică 3,5 miliarde lei în plus) și creșterea ceva mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+20,7%, peste nivelul modicării nominale a salariului mediu, +13,4 miliarde lei) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (78,2 miliarde lei).

La impozitele indirecte, TVA-ul a trecut de ritmul general al creșterii veniturilor (+18,1%, de la 40,6 miliarde lei la 48 miliarde lei), dar încasările din accize au rămas în urmă (+3,8%, adică un plus de numai 0,58 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (-52,3%, de la 16,1 miliarde lei la 7,7 miliarde lei), fiind compensată de majorarea cu 1.116,6% (+6,39 miliarde lei nominal) a sumelor primite în contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 184,1% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+1,05 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate mult mai repede decât veniturile

Avansul cheltuielilor (+21,8%) a rămas cu mult peste cel al veniturilor. Cea mai mare creștere a fost în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (2,4 miliarde lei sau +745,5% !) iar alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de 499,2% sau +6,37 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +11,85 miliarde lei (deși „doar” +112,8%).

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 20,9% (peste 11 miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 12%, semnificativ sub cea generală dar peste nivelul inflației și cu o pondere de circa o cincime din creșterea totală a cheltuielilor. Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+7,77 miliarde lei nominal, respectiv +25,7%).

[1]

Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+7,77 miliarde lei nominal, respectiv +25,7%). Totodată, subvențiile au revenit marginal peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+48 milioane lei nominal, respectiv +0,6%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (+11%).