Institutul Național de Statistică a anunțat în prima variantă provizorie o creștere marginală a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2024 (+0,1%) pe seria brută, deși rezultatul arată semnificativ mai bine pe seria ajustată sezonier (+1,8%).

De reținut, trendul de scădere destul de pronunțat al rezultatelor din debutul anului, din 2022 încoace.

Evoluția PIB trimestrial față de trimestrul precedent, calculată prin ajustare sezonieră pentru a asigura comparabilitatea și în raport cu noua bază de referință în anul 2020, ne arată o încetinire semnificativă a economiei pe parcursul anului trecut (ritmuri negative în T1 și T4) și o revenire palidă, sub impactul inițial al măsurilor de echilibrare bugetară, în contextul perioadei electorale prelungite (T1 2024 a rămas sub T3 2023).

[1]

Una peste alta, pentru a realiza ritmul de creștere previzionat de 3,4% pe întreg anul în curs, ar fi necesară o creștere sistematică și relativ robustă pe ultimele trei trimestre din 2024. În care ritmul mediu față de aceeași perioadă a anului anterior să fie de circa 4,2% în termeni bruți pentru a compensa debutul slab, cu doar +0,1% la o pondere de circa o cincime în rezultatul final.

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de circa 339,4 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, valoarea ajustată sezonier a fost de 416,3 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2024, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (inclusiv -5% deficit bugetar), este de 1.767,3 miliarde lei nominal.

Creșterea impozitării a compensat scăderea valorii adăugate brute

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca faptul că doar creșterea taxării a permis păstrarea la limită a unui rezultat pozitiv, deoarece valoarea adăugată brută a avut un efect negativ (-0,5 pp) pe creșterea PIB. Suprinde influența comerțului (-0,4 pp), altmiteri cu cea mai mare pondere în PIB și aflat la nivelul de +5,5% cumulat la 3 luni pe segmentul de comerț cu amănuntul.

Situația nu arată bine nici la două din motoarele importante ale creșterii industrie și activități profesionale, ambele cu -0,2pp. Lor li s-au adăugat construcțiile și intermedierile financiare împreună cu asigurările, de data aceasta cu doar -0,1pp. La polul opus, a contat avântul sectorului de informații și comunicații, a cărui pondere s-a apropiat de jumătate din cea a industriei, precum importanța greu de intuit a activităților de spectacole, ambele cu influențe favorabile de +0,2 pp deși aceasta din urmă are o pondere redusă.

[2]

De remarcat și ponderea relativ însemnată în formarea PIB a administraţiei publice de 15%, mai ales că s-a înregistrat un ritm de 19,6% în ceea ce privește creșterea cheltuielilor publice cu salariile.

Practic, din motive de metodologie de calcul, fără această evoluție nu am fi avut creștere economică în T1. Chiar și așa, doar influența puternic pozitivă a impozitelor nete pe produs (+0,6 pp) a permis per total menținerea indicatorului de creștere în domeniul pozitiv.