Datoria publică a României a crescut la 52,4% din PIB în februarie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 841,3 miliarde lei, în creștere cu aproape 40 miliarde lei față de luna anterioară. 

Nivelul de 52,4% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (varianta provizorie 2), respectiv 1.605,6 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele două luni din 2024 la rezultatul economic din 2023.

Astfel, pentru moment a fost depășit semnificativ nivelul critic de 50%, peste care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Când se va cunoaște rezultatul economic pe T1 2024, se va modifica procentajul la finele lunii februarie 2024. De obicei, pe date definitive se revenea sub cota de 50% dar acum s-ar putea să nu se mai întâmple la fel.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 117 miliarde lei (+17,5% față de 2022), cu o medie sub pragul de 10 miliarde lei lunar. În ianuarie 2024, suma s-a dublat practic, ajungând la 19,5 miliarde lei iar în februarie s-a mai dublat o dată, până la 39,6 miliarde lei. Chiar dacă avansul economic pe 2024 ar urma să ajungă la cota oficial prognozată de 3,4% în termeni reali, față de 2,1% în 2023, situația este problematică.

Astfel, asistăm la o cursă între creșterea economică de la un an la altul și cea a îndatorării în creștere (+77,7 miliarde lei în 2021, +88,2 miliarde în 2022 și +116,6 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care și-au încetinit scăderea după mijlocul anului trecut și se străduie (deocamdată fără succes) să rămână sub nivelul de 6%, traversat în martie 2024 (5,96% media lunară comunicată de BCE pentru datoria pe termen lung).

Toate acestea sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat deși deficitul bugetar a înregistrat în 2023 un nivel de -5,62% față de cel mai recent PIB anunțat (obiectivul inițial a fost de -4,4% din PIB) iar după primul trimestru din 2024 suntem deja la cota -2,03% din PIB. Reamintim în context promisiunile de recalculare a pensiilor, după ce indexarea anuală a acestora (+13,8%) s-a făcut mult peste creșterea salarială prognozată pe anul în curs (+9,6%).

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent nu este condiționată doar de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%.

Ci și de temporizarea asumării unor noi obligații bugetare nesustenabile fără majorări semnificative de impozite. Care vor fi inevitabile în 2025 pentru a acoperi obligațiile suplimentar asumate de stat.