Producția industrială a crescut cu 10,8% în februarie 2024 față de luna anterioară pe seria brută și cu 2,7% în varianta ajustată în funcție de perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare.

Astfel, ajustarea cu sezonalitatea a modificat semnificativ nivelul consemnat oficial. Comparativ cu aceeași lună din 2023, s-au consemnat valori de +0,2% brut, însă -2,2% ajustat. 

Deja, rezultatul cumulat la două luni a ajuns la -1,8% brut și -3,1% ajustat. Reamintim că, atât în 2022 cât și în 2023, producția industrială consemnat deja diminuări de câte -2,3%. Ceea ce ar trebui să constituie un semnal de alarmă, în contextul nivelului prognozat de creștere economică pe 2024, estimat la +3,4%, industria fiind sectorul cu cel mai mare impact în formarea PIB.

În structură, trebuie remarcat că industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a avut o creștere semnificativă comparativ cu luna anterioară (+15%), însă de-abia a depășit nivelul aceleiași luni din 2023 (+0,7%), cu toate că a fost ajutată de dispunerea zilelor lucrătoare (în varianta ajustată, rezultatul este -2,2%).

Pe segmentul extracției, s-a consemnat o creștere a activității (+5,9 față de ianuarie 2024 și +8,4% comparativ cu februarie 2023, insuficiente însă pentru a trece pe plus cumulat la două luni). Pe partea de energie, rezultatul de -9,2% față de luna anterioară a însemnat o diminuare de -3,9% comparativ cu februarie 2023 după ajustare și o scădere de trei procente la început de an.

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună februarie pe intervalul 2018 - 2024, cu referința în nivelul mediu consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). Situația rămâne problematică deoarece, conform seriei statistice oficiale, producția industrială din a doua lună a lui 2024 a fost la aproape 7 puncte procentuale sub cea din februarie 2019.

[1]

Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele două luni ale anului curent, se numără fabricarea altor mijloace de transport (+14,7%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+14,1%). fabricarea hârtiei și a produselor de hârtie (+13,1%), industria alimentară (+9,5%) și industria metalurgică (+9,1%). 

La polul opus s-au situat activitățile de servicii anexe extracției (-29,3%), marochinăria (-28,1%), repararea mașinilor și echipamentelor (-22,1%), confecționarea de îmbrăcăminte (-16,6%), fabricarea produselor din tutun (-14,4%), a produselor farmaceutice (-13,7%) și fabricarea produselor textile (-10,2%).

În ce privește evoluția producției industriale pe date comparabile față de luna anterioară, România s-a situat pe locul patru între țările UE, cu +2,7%. După Irlanda (+3,8%), Ungaria (+3,5%) și Letonia (+2,9%) și semnificativ mai bine decât media europeană (+0,7%) și media Zonei Euro (+0,8%).

Comaparativ cu aceeași lună a anului precedent, țara noastră s-a poziționat între cele 16 state care au înregistrat o scădere în sectorul industrial. Valoarea de -2% a fost mai bună decât media europeană (-5,4%) și cea a Zonei Euro (-6,4%) dar pe contrasesns cu evoluțiile din țări precum Ungaria (+1,3%), Polonia (+1,2%) și Cehia (+0,7%).