Datoria publică a României s-a situat imediat sub pragul de 50% din PIB în ianuarie 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 801,7 miliarde lei, în creștere semnificativă față de cele 782,2 miliarde lei consemnate la finalul anului 2023. Nivelul de 49,9% a rezultat prin raportarea la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (varianta provizorie 2), respectiv 1.605,6 miliarde lei.

Astfel, pentru moment nu a fost bifat nivelul critic de 50%, peste care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Inițial, raportarea datoriei publice pe datele operative disponibile dăduse nivelul de 50,2%, pe datele publicate de INS în varianta provizorie 1 a PIB pe 2023. Ulterior, când se va cunoaște rezultatul economic pe T1 2024, se va modifica din nou procentajul la finele lunii ianuarie 2024.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 117 miliarde lei (+17,5% față de 2022), cu o medie sub pragul de 10 miliarde lei lunar. În ianuarie 2024, suma s-a dublat practic, ajungând la 19,5 miliarde lei. Chiar dacă avansul economic ar urma să ajungă la cota oficial prognozată de 3,4% în termeni reali, față de 2,1% în 2023, situația nu este prea îmbucurătoare.

Astfel, asistăm la o cursă între creșterea economică de la un an la altul și cea a îndatorării în creștere (+77,7 miliarde lei în 2021, +88,2 miliarde în 2022 și +116,6 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care și-au încetinit scăderea după mijlocul anului trecut și se străduie (deocamdată fără succes) să rămână sub nivelul de 6%, traversat în martie 2024 (5,96% media lunară comunicată de BCE pentru datoria pe termen lung).

Toate acestea sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat deși deficitul bugetar a înregistrat în 2023 un nivel de -5,62% față de cel mai recent PIB anunțat (obiectivul inițial a fost de -4,4% din PIB) iar după două luni din 2024 suntem deja la cota -1,67% din PIB. Reamintim în context promisiunile de recalculare a pensiilor, după ce indexarea anuală a acestora (+13,8%) s-a făcut mult peste creșterea salarială prognozată pe anul în curs (+9,6%).

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent nu este condiționată doar de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%. Ci și de temporizarea asumării unor noi obligații bugetare cert nesustenabile fără majorări semnificative de impozite. Fapt care va deveni evident în 2025.