Deficitul bugetului general consolidat pe luna februarie 2024 a fost de circa 29 miliarde de lei (-1,67% din PIB-ul estimat la 1.738,9 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în debutul anului anterior (-17 miliarde lei pe primele două luni din 2023 și -1,07% din PIB), după ce în februarie 2022 minusul fusese de numai 9,5 miliarde lei (-0,72% PIB).

Deși suntem de-abia la început de an, rezultatul din ce în ce mai negativ apare ca un semnal de alarmă în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere a minusului bugetar pe o traiectorie care să arate intenția de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB, necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv.

Pe fondul creșterii economice în pierdere de viteză de anul trecut (estimare curentă 2,1%, cu un rezultat discutabil în T4 2023), încasările au fost mai mari cu 17,2% în primele două luni din 2024 (+12,7 miliarde lei). Cu o inflație în scădere la mai puțin de jumătate față de februarie 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,4 pp raportat la PIB (de la 4,6%, la 5%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu 24,6 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 5,7% până la 6,7%. Simplificat, în primele două luni ale anului statul a cheltuit cam patru lei la fiecare trei lei încasați, deficite importante fiind consemnate la bugetul asigurărilor sociale (-5 miliarde lei) și la fondul național de sănătate (-1,5 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai reduse către asigurări sociale și sănătate, bugetul de stat a înregistrat un deficit sub cel al bugetului general consolidat, situație atipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +2,41 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+0,84 miliarde lei).

De remarcat discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+8,1%, doar 0,58 miliarde lei în plus) și creșterea pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+25,4%, mult peste nivelul modicării nominale a salariului mediu și +6,13 miliarde lei), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public.

Veniturile nefiscale au însumat 6,62 mld lei, înregistrând o contracție de 6,0% (an/an) - în ameliorare față de luna anterioară, explicată în principal de evoluția încasărilor din
redevențe petroliere. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,22 mld lei, în creștere cu 46,4% (an/an).

Cheltuielile de capital, majorate cu peste 9 miliarde lei

Avansul cheltuielilor (+27,1%) a fost semnificativ mai mare decât al veniturilor și cu mult peste cel al inflației. Cea mai mare creștere a fost în cazul cheltuielilor de capital (peste nouă miliarde lei sau +353,6% !), cel mai probabil fiind achitate facturi de la finele anului anterior. Fără această majorare, deficitul bugetar ar fi fost aproape la același nivel ca în februarie 2023.

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 19,9% (peste patru miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 11,8%, sub cea generală dar peste nivelul inflației.

Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+2,9 miliarde lei și +25,5% nominal) și, per total, alocările pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (scădere marginală, -2,8%) și cele aferente PNRR (+618,4% !) factor pozitiv prin atragerea de bani europeni.

[1]

Subvențiile au scăzut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-846 milioane lei, respectiv -24,5% în termeni nominali) . În fine, ar mai fi de semnalat reducerea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (-609 milioane lei sau -8,4% nominal). Ca efect, pe aceste segmente de alocări, deficitul public a fost ușor atenuat.