Prognoza de iarnă pentru România a Comisiei Europene (CE) este mai pesimistă decât cea a Comsiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), diferențele referitoare la PIB fiind negative pentru anii 2023 – 2025.

Datele publicate indică un avans economic în termeni reali cumulat pe trei ani de 9,7% în varianta națională și doar 8,1% potrivit specialiștilor europeni.

Contrar datelor publicate de INS, care acreditează un avans al PIB de 2% pentru anul trecut, CE apreciază că creșterea economică a încetinit la 1,8 % în 2023, o revizuire de 0,4 puncte procentuale în sens descendent față de previziunile din toamnă. Cauzele reducerii ritmului economic ar fi „inflația ridicată și creșterea anemică a creditului privat” care „au limitat cererea internă în 2023, în timp ce cererea externă a fost slabă.”

Foarte importantă mențiunea referitoare la creșterea puternică a formării brute de capital fix, stimulată de investițiile finanțate de UE în infrastructura publică, care a compensat încetinirea consumului privat și reducerea stocurilor. De altfel, execuția bugetară pe 2023 indică un nivel de nu mai puțin de 55 miliarde lei fonduri atrase de la UE, comparativ cu un deficit public de circa 90 miliarde lei.

Altfel spus, doar intrările de 3,5% din PIB au limitat rezultatul negativ al finanțelor publice la -5,7% din PIB, adică la nivelul anului anterior.

Oarecum surprinzător în raport cu rezultatul-semnal anunțat de IPC (-0,4% PIB în T4 față de T3), analiza CE susține că „după un trimestru slab, indicatorii pe termen scurt sugerează că economia și-a redobândit ritmul în ultimele luni ale anului 2023, pe seama vânzărilor cu amănuntul, a serviciilor și a construcțiilor robuste.

Această intensificare și ameliorări ușoare ale unor indicatori de încredere prospectivă sunt favorabile pentru activitatea economică în 2024.”

Într-un an electoral și în contextul războiului din Ucraina, CE confirmă că „investițiile vor rămâne principalul factor care contribuie la creșterea PIB-ului și în acest an”, adică, în traducere, vom fi susținuți de UE de o manieră similară cu cea din 2023.

Relaxarea condițiilor monetare, pe măsură ce inflația va scădea, și cererea externă mai puternică, vor conduce la o creștere a PIB real de 3,2 % în 2025, ușor inferioară previziunilor anterioare.

De reținut, inflația IAPC (pe metodologie europeană) avută în vedere de CE, a fost de 7% în luna decembrie a anului trecut, față de 6,61% pe metodologia națională. Totuși, inflația medie în 2023 pe sistem european s-a situat la 9,7 % (de la 12 % în 2022), valoare semnificativ mai redusă decât cea consemnată oficial pentru IPC (10,4%).

Important este că analiza CE confirmă aserțiunile oficiale: „cu excepția unei scurte pauze la începutul anului 2024, ca urmare a unor creșteri ale impozitelor indirecte, se preconizează că prețurile vor decelera în continuare pe parcursul orizontului de prognoză. Rata medie anuală a inflației IAPC este proiectată la 5,8 % în 2024, înainte de a se tempera până la 3,6 % în 2025. Cu toate acestea, riscurile sunt înclinate către un proces dezinflaționist mai gradual, în cazul în care salariile și pensiile continuă să crească rapid.”