Deficitul bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2024 a fost de circa 7,9 miliarde de lei (-0,45% din PIB-ul estimat la 1.738,9 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în debutul anului anterior (-4 miliarde lei pe ianuarie 2023 și -0,25% din PIB), după ce în ianuarie 2022 minusul fusese de numai 1,67 miliarde lei (-0,12% PIB).

Deși suntem de-abia la început de an, rezultatul din ce în ce mai slab apare ca un semnal de alarmă în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere a minusului bugetar pe o traiectorie oarecare de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB, necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv.

Pe fondul creșterii economice în pierdere de viteză de anul trecut (estimare curentă 2%, cu un rezultat discutabil în T4 2022), încasările au fost mai mari cu 19,7% în prima lună din 2024 (+7,9 miliarde lei). Cu o inflație în scădere la mai puțin de jumătate față de ianuarie 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,2 pp raportat la PIB (de la 2,5%, la 2,7%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu aproape 11,7 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu o majorare a ponderii în PIB de la 2,7% până la 3,2%. Simplificat, în luna ianuarie statul a cheltuit cam 117 lei la fiecare 100 de lei încasați, deficite importante fiind consemnate la bugetul asigurărilor sociale (-3 miliarde lei) și la fondul național de sănătate (-1,7 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai reduse către asigurări sociale și sănătate, bugetul de stat a înregistrat un deficit sub cel al bugetului general consolidat, situație atipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +2,06 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+0,89 miliarde lei).

De remarcat discrepanța între scăderea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (-5,8%, adică 0,26 miliarde lei mai puțin) și creșterea pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+25,7%, peste nivelul modicării nominale a salariului mediu), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public. Efectul de bază a contat în acest sens.

Cheltuielile de capital, majorate de șapte ori

Avansul cheltuielilor (+26,7%) a fost mai mare decât al veniturilor și cu mult peste cel al inflației. Ritmul cel mai mare de creștere a fost în cazul cheltuielilor de capital (+606,5% !).
Acestea au fost de 5,28 miliarde lei față de numai 0,66 miliarde lei în aceeași lună a anului trecut, cel mai probabil fiind achitate lucrări de la finele anului anterior. Fără această majorare, deficitul bugetar ar fi fost mai mic decât în ianuarie 2023.

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 20,8% (peste două miliarde lei în plus). În schimb, asistența socială a consemnat doar o creștere procentuală de 3,3%, sub cea generală și sub nivelul inflației.

Au crescut ponderea alocărilor pentru bunuri și servicii (+1,2 miliarde lei și 20,2% nominal) și, mai ales, cea pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (+1,6 miliarde lei sau +93,1% nominal), factor pozitiv prin atragerea de bani europeni.

[1]

Subvențiile (+7,2%) au evoluat la început de an în linie cu inflația. În fine, ar mai fi de semnalat reducerea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (-1,44 miliarde lei sau -46,5% nominal), ceea ce a îmbunătățint cu 0,08 puncte procentuale soldul bugetului general consolidat după prima lună a anului curent.