Produsul Intern Brut pe anul 2023 a fost reevaluat în sus cu circa 6 miliarde lei în prognoza de iarnă 2024 a Comisiei Naționale de specialitate.

De la 1.583,5 miliarde lei s-a ajuns la 1.589,4 miliarde lei, toate valorile estimate pentru intervalul 2024 – 2027 fiind majorate în termeni nominali, chiar dacă avansul în termeni reali a fost redus ușor pentru anii 2025 și 2026. Astfel, deficitul bugetar de 5,68% din PIB anunțat recent pe date operative, apare deja diminuat marginal la 5,66% prin raportare la noua estimare a rezultatului economic.

De reținut, avansul PIB a fost redus semnificativ în varianta semidefinitivă pentru anul 2022 (de la 4,7% la 4,1%), ceea ce, prin efect de bază, va ajuta la confirmarea nivelului de 2% în 2023. Totuși, cumulat cu diminuările modice din anii care vor urma, s-a trecut de la un nivel de 25,3% cumulat pentru perioada 2022 – 2027 la doar 24,1%.

[1]

În ce privește valoarea adăugată brută pe principalele sectoare economice, scăderea din industrie prevăzută anterior pentru 2023 a fost micșorată (de la -3,1% la -2,6%), în timp ce rezultatele din agricultură (de la +1,8% în prognoza de toamnă la +6,2% în cea de iarnă) și construcții ( de la +7,8% la +8,8%) au fost ameliorate, ceva mai puțin bună fiind prognoza pe partea de servicii ( de la +3,1% la +2,4%).

Din păcate, revenirea prevăzută pentru industrie în 2024 se profilează acum a fi și mai palidă ( de la +1,2% la +0,8%).

Deși indicele prețurilor de consum anunțat de INS a fost mai redus decât se anticipa, atât la final de an (6,6% în loc de 7,4%), cât și ca medie anuală (10,4 în loc de 10,5), deflatorul PIB a fost majorat de la 10,2 la 11,2 (în treacăt fie spus, nici nu prea avea cum să se situeze sub IPC, deși prognozele de până acum îl dădeau sistematic mai mic).

Ceea ce, pe fondul unor valori nominale mai mari decât se aștepta pe partea de salarizare (4.352 lei în loc de 4.330 lei câștig salarial mediu net, adică +14,5% în loc de +13,9%), a condus, pentru 2023, la o reevaluare destul de importantă a puterii de cumpărare a angajaților (de la +3% în prognoza de toamnă la +3,7% în cea de iarnă, care a beneficiat de datele finale.

De reținut, și pentru 2024 s-au revizuit în sus câștigul salarial mediu net, de la 4.733 lei la 4.778 lei, și câștigul salarial real (de la +3,1% la +4%, adică din nou peste avansul PIB, prevăzut a fi de 3,4%).

Foarte important, după ce valoarea de 4,95 lei/euro a fost confirmată de realitate pentru 2023, a fost păstrată prognoza de curs de schimb la nivelul de 5 lei/euro pentru anul în curs și un ritm modic de 6 bani creștere anuală până în 2027 (spre valoarea de 5,18 lei/euro). Ceea ce ar însemna o apreciere relativă a leului față de euro, dat fiind diferențialul de inflație net superior.

Partea bună este că va crește puterea de cumpărare exprimată în euro, partea mai puțin bună este că soldul balanței comerciale va continua să se deterioreze treptat, de la circa -29 miliarde euro în 2023 (ceva mai puțin decât cele -30,6 miliarde euro din prognoza de toamnă) până la -37 miliarde euro în 2027.

Totodată, deficitul contului curent a încheiat anul trecut ușor peste prognoza de toamnă (-7,2% din PIB în loc de -7,1%), traiectoria de ajustare lentă fiind păstrată cu excepția unei mici creșteri estimate pentru 2027 (-5,9% din PIB în loc de -5,8%).

Reamintim că nivelul recomandat prin tabloul de bord european este de cel mult -4% din PIB, nivel critic care va fi depășit și în care ne vom încadra cu greu până la finalul actualului deceniu.