Datoria publică a României a revenit în noiembrie 2023 sub pragul de 50% din PIB, de la nivelul de 50,5% consemnat pe date operative în luna anterioară, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 769,9 miliarde lei, în creștere de la 666,5 miliarde lei la finalul anului 2022. Raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente calcule, respectiv 1.550,4 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată au ajuns la 49,7%, marginal sub nivelul critic de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. De reținut, raportarea datoriei publice la finele T3 2023 s-a făcut, pe datele operative disponibile, adică la suma PIB trimestrial din intervalul T4 2022 – T3 2023.

După ce va fi cunoscută în termeni nominali evoluția economiei pe T4 2023, urmează ca PIB pe ultimele patru trimestre să fie actualizat și sincronizat cu datele referitoare la datoria publică. Dincolo de valoarea actuală, comunicată conjunctural, rămâne de văzut dacă avansul rezultatului pe T4 va fi suficient la numitor, pentru a păstra procentajul vizat sub pragul critic de 50%.

Creșterea cu peste 104 miliarde lei a datoriei publice (+16%) în primele 11 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (deocamdată evaluat la +2% pe date-semnal, față de +4,7% în anul 2022).

Astfel, asistăm la o cursă între creșterea economică semnificativ mai redusă decât în anul precedent și cea a îndatorării masive, pe fondul unor dobânzi relativ ridicate. Care și-au oprit scăderea temporară după mijlocul anului și au rămas peste pragul de 6%.

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat, inclusiv creșterea salariului minim (deficitul bugetar a înregistrat un nivel de -5,68% față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB).

Precum și a promisiunilor de majorare nesustenabilă a pensiilor, mult peste creșterea salarială prognozată la care se adaugă recalcularea, în perspectiva alegerilor care se apropie.

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%.

Or, în condițiile în care rezultatul scontat de 2% pe 2023 va fi confirmat, situația va fi greu de îmbunătățit în prima jumătate din 2024, din cauza măsurilor de creștere a fiscalității.