Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finalul lui 2023 un deficit de 22,69 miliarde euro, în scădere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR.

Rezultatul înseamnă 7,1% din PIB estimat, cu mult peste valoarea limită de 4% din PIB recomandată la nivel european prin criteriile de macrostabilitate.

Deficitul s-a redus semnificativ pe segmentul de bunuri, în timp ce a crescut ușor excedentul pe partea de servicii. Minusul pe segmentul de venituri primare s-a păstrat la același nivel, în timp ce plusul de la cele secundare s-a majorat cu circa o zecime.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o diminuare cu circa 17% a deficitului extern (de la -18,97 miliarde euro la -15,78 miliarde euro). Reducerea cu 9% a deficitului pe partea de bunuri (de la -32,05 miliarde euro până la -29,06 miliarde euro) a fost însoțită de un avans de 1,6% al soldului pozitiv la servicii (de la +13,07 miliarde euro la +13,28 miliarde euro).

Seviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut a doua cea mai mare contribuție pozitivă (+5.903 milioane euro, în creștere cu 5% față de 2022), după serviciile de transport (+5.980 milioane euro, adică 7% în plus).

Totodată, s-au îmbunătățit soldurile la rezultatul net la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+9%). Deficitul din turism a crescut până la -3,86 miliarde euro, cu o aproape o treime mai mult decât în anul anterior.

Soldul pe segmentul de venituri primare s-a menținut la -8,5 miliarde euro, în pofida unei majorări cu 14% a intrărilor. Sumele intrate pe partea de venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut cu 9%, în timp ce ieșirile s-au majorat cu un ritm similar iar soldul pozitiv a crescut la aproape 1,6 miliarde euro.

Investițiile străine, în scădere cu peste o treime față de anul 2022

Investițiile directe ale nerezidenților în 2023 au totalizat 6.587 milioane euro, sumă cu peste o treime mai mică față de cele 10.039 milioane euro consemnate în aceeași perioadă a anului anterior. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 6.548 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro în scădere marcată față de finele lunii noiembrie (317 milioane euro).

Datoria externă totală a ajuns, la finele lui 2023, la aproape 169 miliarde euro, sumă cu aproximativ 25 miliarde euro mai mare decât la finele anului trecut. Creșterea de 636 milioane euro consemnată în noiembrie pe segmentul datoriei pe termen scurt a fost însoțită de o creștere cu 4,2 miliarde euro a datoriei pe termen mediu și lung în ultima lună a anului, până la peste 121 miliarde euro.

[1]

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lui decembrie 2023 a fost de 17,4%, în creștere față de 16,9% în luna precedentă dar sub nivelul de 17,9% consemnat la 31 decembrie 2022. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 5,6 luni, peste nivelul de 4,4 luni consemnat la finele anului precedent.

[2]

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a crescut față de luna noiembrie 2023 și a ajuns la 97,4%. Acest indicator critic s-a situat peste valorile din anii anteriori, ceea ce semnifică o bună reziliență la șocuri externe.