Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele 11 luni din 2023 un deficit de 20,20 miliarde euro (-6,3% din PIB estimat), în scădere cu 17% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR.
Deficitul s-a redus semnificativ pe segmentul de bunuri, în timp ce a crescut excedentul pe partea de servicii. Minusul pe segmentul de venituri primare s-a diminuat ușor, în timp ce plusul de la cele secundare a scăzut sensibil.
Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o diminuare cu circa 23% a deficitului extern (de la -17,34 miliarde euro la -13,28 miliarde euro). Reducerea cu o optime a deficitului pe partea de bunuri (de la -29,08 miliarde euro până la -25,57 miliarde euro) a fost însoțită de un avans de 5% al soldului pozitiv la servicii (de la +10,38 miliarde euro la +11,54 miliarde euro).
Seviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut a doua cea mai mare contribuție pozitivă (+5.395 milioane euro, în creștere cu aproape 8% față de aceeași perioadă a anului anterior), după serviciile de transport (+5.488 milioane euro și, tot +8%). Totodată, s-au îmbunătățit soldurile la rezultatul net la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+9%). Deficitul din turism a crescut până la -3,45 miliarde lei, în pofida unui avans de 8% al încasărilor.
Soldul pe segmentul de venituri primare (-7,88 miliarde euro) s-a ameliorat cu 320 milioane euro, după o majorare cu 11% a intrărilor. Sumele intrate pe partea de venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut nesemnificativ (+0,2%), în timp ce ieșirile s-au majorat cu 5% iar soldul pozitiv a scăzut la doar 966 milioane euro.
Investițiile străine, mai mici cu o treime
Investițiile directe ale nerezidenților pe primele unsprezece luni din 2023 au totalizat 6.313 milioane euro, sumă cu circa o treime mai mică față de cele 9.547 milioane euro consemnate în aceeași perioadă a anului anterior.
Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au diminuat față de luna precedentă, până la 5.996 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au avansat semnificativ pe plus (+317 milioane euro), după revenirea din octombrie (+70 milioane euro, după valoarea netă negativă de 776 milioane euro înregistrată la finele lunii septembrie).
Datoria externă totală a crescut înaintea ultimei luni din 2023 până la aproape 164 miliarde euro, sumă cu aproximativ 20 miliarde euro mai mare decât la finele anului trecut. De reținut creșterea rapidă consemnată în noiembrie pe segmentul datoriei pe termen scurt, în timp datoria pe termen mediu și lung s-a redus față de octombrie până sub 117 miliarde euro.
[1]
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finalul celei de-a unsprezecea luni a anului curent a scăzut la 16,9%, față de 18% în luna precedentă, revenind sub nivelul de 17,9% consemnat la 31 decembrie 2022. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas la 5,5 luni, peste nivelul de 4,4 luni consemnat la finele lui 2022.
[2]
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a scăzut din nou față de luna precedentă și a ajuns la 96%. Totuși, acest indicator critic s-a păstrat peste valorile din anii anteriori, ceea ce semnifică o bună reziliență la șocuri externe.