Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele nouă luni din 2023 un deficit de 16.051 milioane euro (-5% din PIB estimat), în scădere cu circa 24% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR.

Deficitul s-a redus semnificativ pe segmentul de bunuri, în timp ce a crescut excedentul pe partea de servicii. Minusul pe segmentul de venituri primare s-a diminuat marginal iar plusul de la cele secundare s-a majorat ușor.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o îmbunătățire de circa o treime a deficitului extern (de la -14,33 miliarde euro la -9,53 miliarde euro). Reducerea cu o șeptime a deficitului pe partea de bunuri (de la -23,38 miliarde euro până la -20,16 miliarde euro) a fost însoțită de un avans de 17% al soldului pozitiv la servicii (de la +9,05 miliarde euro la +10,63 miliarde euro).

Seviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție (+4.496 milioane euro, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului anterior).

Totodată, s-au îmbunătățit soldurile la serviciile de transport (+10%) și rezultatul net la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+13%). Deficitul din turism a crescut până la -2,62 miliarde lei, în pofida unui avans de 16% al încasărilor.

Soldul pe segmentul de venituri primare (-7,47 miliarde euro) s-a ameliorat cu 258 milioane euro, după o majorare cu 3% a intrărilor. Sumele intrate pe partea de venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut cu aproape 4%, în timp ce ieșirile s-au majorat cu 4%. Astfel încât soldul pozitiv a ajuns la 947 milioane euro (evident, tot +4%).

Investițiile străine, în scădere importantă

Investițiile directe ale nerezidenților pe primele nouă luni din 2023 au totalizat 5.080 milioane euro, în scădere marginală față de luna anterioară și cu 42% mai puțin față de cele 8.671 milioane euro consemnate în aceeași perioadă a anului anterior. Dacă participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au crescut până la 5.836 milioane euro, creditele intragrup au însumat valoarea netă NEGATIVĂ de 776 milioane euro (aproape dublu față de finalul lui august).

Datoria externă totală a crescut semnificativ în luna septembrie 2023 până la 161,3 miliarde euro, sumă cu 17,4 miliarde euro mai mare decât la finele anului trecut. De reținut scăderea consemnată pe segmentul datoriei pe termen scurt, în timp ce creșterea a venit exclusiv din sporul consemnat pe termen mediu și lung.

[1]

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finalul celei de-a noua luni a anului curent a urcat la 17%, față de 15,6% în luna precedentă dar sub nivelul de 17,9% consemnat la 31 decembrie 2022.

Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut la 5,6 luni (maximul pe acest an), peste nivelul de 4,4 luni consemnat la finele lui 2022.

[1]

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a crescut cu zece puncte procentuale față de luna anterioară și a ajuns la 105,4%.

Astfel, acest indicator critic, situat puțin peste 80% la finalul lui 2022 s-a situat cu mult peste valorile din anii anteriori, ceea ce semnifică o creștere importantă a rezilienței la șocuri externe.