Inflația anuală a scăzut în octombrie 2023 până la 8,09% față de 8,83% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Totuși, creșterea de bază a prețurilor a fost de 0,68%, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni.

Alimentele s-au scumpit cu 0,71% per total (cam două treimi doar din legume) iar serviciile cu 0,79%, în timp ce produsele nealimentare (+0,39%) au mai temperat indicele IPC lunar.

Inflaţia MEDIE anuală a scăzut la 12,0% pe metodologia națională iar creșterea prețurilor de la începutul anului a fost de 6,34%. Indicele armonizat IAPC, calculat după metodologia europeană, a fost de 0,58% în varianta lunară (marginal peste cel pe calcul național) și a marcat o scădere până la 8,3% (peste indicele IPC), media ultimelor 12 luni față de cele 12 precedente fiind de 11,0% (în acest caz, sub cea stabilită pe baza metodologiei autohtone) .

Prețurile produselor alimentare au crescut cu 0,71% (+8,66% pe ultimele 12 luni), valoare mai mult decât dublă față de luna anterioară. Influența majoră a venit la grupa de legume și conserve de legume, care s-au scumpit cu 4,64% (+6,16% la cartofi). Fructele proapete au crescut moderat (+1,52%, după două ieftiniri lunare consecutive mai mari de șapte procente) iar citricele și alte fructe meridionale s-au ieftinit cu -2,25%.

Scăderi notabile au mai avut loc la ulei comestibil (-1,45% și mai ieftin cu aproape 25% decât în urmă cu un an), făină (-3,07%, respectiv -20%) și mălai (-1,62%, respectiv -11%). De reținut, însă, mișcarea generalizată a prețurilor la carne (+0,25%), pește (+0,36%), lapte (+0,41%), brânză (+0,22%) și ouă (+1,19%).

[1]

La mărfuri nealimentare, indicele a scăzut la 0,33% ( doar o treime față de luna precedentă), cu influențe favorabile din ieftinirea combustibililor (-0,19%) și, mai ales, a energiei electrice (-1,09%), acesata din urmă cu mai bine de 10% sub nivelul din urmă cu 12 luni. În schimb, s-au consemnat avansuri notabile la articole de igienă, cosmetice și medicale (+1,01% lunar și +16,48% anual), încălțăminte (+1,85%) și îmbrăcăminte (+0,67%). 

Pe segmentul de servicii, indicele a fost cel mai ridicat (+0,79%), cu cea mai importantă influență venită de la tarifele pentru îngrijire medicală (+1,93%), urmate de cele de la apă, canal, salubritate (+0,92%). Majorări mai semnificative s-au consemnat la restaurante și cafenele (+0,88%), transport rutier (+0,75%), chirii (+0,66%) și igienă și cosmetică (+0,61%).

Indicatorului CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare a crescut din nou, până la +0,68%, după ce în luna anterioară s-a situat la +0,64%, ceea ce înseamnă cam 8% anualizat. Ceea ce arată că tensiunile inflaționiste persistă și măsura de menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% are acoperire în evoluțiile din mediul economic.

[2]

Situația rămâne complicată, pe fondul menținerii unui ritm ridicat al majorărilor salariale, de 14,7% (deși productivitatea muncii în industrie a ajuns la -5,9%, media pe primele opt luni ale anului curent, și -6% pe luna august). Creșterea salariului minim pe economie de la 1 octombrie a mărit și mai mult avansul puterii de cumpărare, până la +5,4%.

Prețurile industriale, aflate în domeniul negativ cu -0,43% pe ultimele 12 luni (dar în revenire cu +2,02% în septembrie față de luna anterioară) nu și-au terminat transmiterea spre coșul de consum și vor mai presa în lunile următoare. Indicele anual de inflație va fi îmbunătățit în noiembrie prin efect de bază, pentru ca finalul lui 2023 să fie decis la sărbătorile de iarnă.

După ce valoarea estimată oficial de BNR pentru IPC pe T3 2023 a fost atinsă, se conturează și confirmarea proiecției pentru finalul T4 (+7,5%). Din păcate, măsurile fiscal-bugetare adoptate au determinat ajustarea în sus a proiecției anterioare pentru întreg anul 2024, cu valori crescute între 0,8 pp și 1 punct procentual pe primele trei trimestre și 0,4 pp pentru finalul de an.

[3]

Reamintim că valoarea medie anuală a inflației ar urma să fie, potrivit CNSP, de 10,4% pe anul curent și 6% în 2024 anul viitor (în creștere, după ultimele evoluții din mediul economic).

Acești indicatori ar fi trebuit avuți în vedere pentru măsurile sociale de păstrare a puterii de cumpărare (crescută în prezent cu 5,4% la salarii și 4,6% la pensii, deși PIB-ul se va mări cu doar 2%). Nu valoarea de 13,8%, consemnată în 2022 și deja anunțată pentru indexarea pensiilor ce ar urma să fie date din salarii majorate cu doar 9,1% brut, conform prognozei oficiale.