România a înregistrat în T2 2023 al doilea cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu o valoare de -5,1 miliarde €, am fost devansați numai de Franța (-8,9 miliarde €, dar trebuie reținut că este vorba despre o economie cu mult mai mare), și ne-am situat peste Grecia (-4,2 miliarde €), Finlanda (-3,3 miliarde €), Belgia și Italia (ambele cu -2 miliarde €). 

Pentru referință, menționăm că majoritatea țărilor Uniunii au consemnat excedente de cont curent, cele mai mari fiind înregistrate de Germania (+58,9 miliarde €), Olanda (+23,2 miliarde €), Irlanda (+15,8 miliarde €), Danemarca (+11 miliarde €), Spania (+8,9 miliarde €) și Suedia (+6 miliarde €).

Per total UE, în T2 2023 s-a înregistrat un surplus de 73 miliarde € în schimburile cu exteriorul (+1,7% din PIB), care a consfințit o evoluție favorabilă (după +60,6 miliarde € sau +1,5% din PIB în T1 2023 și un deficit de -32,6 miliarde € sau -0,8% din PIB în T4 2022), toate valorile fiind ajustate sezonier.

În structură, problema României în ce privește minusul din fluxurile financiare externe se concentrează în comerțul cu bunuri, soldat cu rezultate cronic negative. Chiar dacă situația acestuia s-a ameliorat cu circa 2 miliarde € față de aceeași perioadă din anul anterior, plusul semnificativ din comerțul cu servicii (care susține puternic încasările și, implicit, cursul monedei naționale) a bătut pasul pe loc, la nivelul de +3,4 miliarde € (valori neajustate).

Practic, România se susține în schimburile internaționale la niveluri cât de cât rezonabile prin rezultatele notabile pe segmentul de servicii, unde urcăm tocmai pe locul 9 din 27 la nivelul UE, pentru că, altminteri situația ar fi foarte dificilă în contextul deficitului major pe segmentul de bunuri materiale schimbate cu alte țări.

[1]

Reamintim că anul trecut, nivelul deficitului de cont curent a fost de -9,3% din PIB, în pofida creșterii economice robuste iar nivelul recomandat prin tabloul de bord european referitor la dezechilibrele macroeconomice este de cel mult -4% din PIB ca medie pe ultimii trei ani. Situația noastră este grăitoare dacă dacă ne raportăm la valorile din perioada 2018 – 2022, de-abia pentru anul în curs fiind prevăzută o reducere la -8,1% din PIB, conform prognozei de vară a CNSP.

Notă metodologică

Contul curent include fluxurile financiare rezultate din tranzacțiile internaționale cu bunuri și servicii, precum și cele din veniturile primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare - investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii - şi alte venituri precum impozite sau subvenții) și veniturile secundare (transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei public). Rezultatul exprimă surplusul sau necesarul de finanțare al economiei naționale.