România și-a confirmat poziția de lider UE detașat în materie de TVA neîncasat ca pondere în PIB, potrivit raportului pe 2023, publicat de Eurostat cu date din 2020 și 2021.

Cu o pierdere de 36,7% din PIB, țara noastră a devansat net Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%). În termeni nominali, valoarea de 8.996 milioane euro, ne-a poziționat pe podium, după Italia (14.600 milioane euro) și Franța (9.552 milioane euro), economii cu mult mai mari decât cea românească.

Pentru referință, menționăm că cele mai reduse deficite ca pondere în PIB au fost înregistrate în Ţările de Jos (- 0,2% !!), Finlanda (0,4%) și Spania (0,8%), urmate de două state din fostul bloc estic, Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%). Media la nivelul UE a coborât în 2021 la doar 5,3% (60.603 milioane euro).

Precizăm că valoarea PIB rămâne definitivă de-abia după 2 ani față de referința de calcul, ceea ce explică decalajul de timp dintre anul raportului și perioada analizată.

[1]

Dacă o parte din valoarea foarte ridicată a TVA neîncasat poate fi pusă pe seama producției agricole pentru autoconsum, aferentă nivelului mai redus de dezvoltare, ar trebui reținut că statele vecine cu România, Bulgaria și Ungaria, au reușit să se mențină aproape de media europeană și au ajuns în 2021 chiar ușor sub aceasta.

Consecința majoră a deficitului de încasare a acestei taxe fiscale indirecte, a doua ca pondere în venituri după contribuțiile sociale, asupra deficitului bugetar cronic se vede prin comparația cu nivelul minusului rezultat din execuția bugetară. -3,7% din PIB doar din TVA neîncasat ar fi fost doar -3,2% din PIB dacă am fi reușit să încasăm acest tip de venit la media UE, adică la fel ca în Bulgaria sau Ungaria.

În condițiile în care datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată un minus operațional din activitatea pe 2021 de -6,8% din PIB, rezultă că 3,2% din PIB (atenție, din prima peste peste pragul de 3% permis de criteriile Maastricht) sau aproape jumătate din deficitul bugetar al României are drept cauză directă incapacitatea de a colecta TVA precum în țările vecine.

Alternativă în care suma „ratată” de Fisc ar fi coborât de la circa 9 miliarde euro la doar 1,3 miliarde euro și am fi avut în plus 7,7 miliarde euro. Bani care nu mai trebuiau împrumutați la dobânzi situate curent pe piața liberă undeva în jur de 7% pe an și care vor împovăra bugetul în următoarele decenii.