România a ocupat poziția a patra din UE în ce privește deficitul comercial pe primele 8 luni din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În contextul în care creșterea exporturilor (+3%) a fost însoțită de scăderea importurilor (-2%), minusul din schimburile externe s-a ameliorat față de aceeași perioadă a anului anterior (reducere cu 3,8 miliarde euro sau -17%).

Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+14,1 miliarde euro), Polonia (+9 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, 21,6 miliarde euro, de la -12,6 miliarde euro) și Slovacia (+2,8 miliarde euro după -5,2 miliarde euro în intervalul ianuarie – iulie față de aceeași perioadă a anului trecut).

Ungaria a trecut pe plus și s-a apropiat rapid de podium (+2,5 miliarde euro, de la -7,9 miliarde euro anterior), în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-3,6 miliarde euro, de la -4,1 miliarde euro pe primele opt luni din 2022). Intrată recent în Eurozonă, Croația a avut o un rezultat slab (-11,5 miliarde euro, puțin mai bun decât în aceeași perioadă din anul anterior).

Astfel, în pofida reducerii deficitului, România a rămas pe cea mai slabă poziție în regiune. Observație importantă, îmbunătățirea soldului cronic negativ a fost relativ redusă (de aproape șase ori mai mică) prin comparație cu cea a Poloniei, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune.

Totdată, în structură se poate observa că România a avut o performanță mai redusă în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+3%). Semnificativ sub Cehia, Ungaria și Slovacia (cu 8-9%) sau Polonia (+5%), dar mai bine decât reducerea marginală din Croația (-1%) și reculul din Bulgaria (-8%).

Germania și-a majorat substanțial excedentul, Italia a trecut pe plus

Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat substanțial excedentul comercial tradițional (cu 180%, până la 131 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+18 miliarde euro, de la -24,9 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut).

Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a ameliorat deficitul comercial, de la -124,4 miliarde euro, la -90,3 miliarde euro (de departe, cel mai mare deficit comercial din UE). Urmată la mare distanță de Spania, cu -27,4 miliarde euro, cu observația că și spaniolii au foarte mult ameliorat rezultatul, de la -48,7 miliarde euro.

Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial din primele opt luni ale anului s-a restrâns foarte puternic (de la -311,4 miliarde euro până la doar -9,8 miliarde euro). Rezultatele au confirmat trendul pozitiv deși schimburile intracomunitare s-au diminuat -0,3%, până la 2.749,4 miliarde euro.

Eurozona a revenit pe excedent comercial (de la -242,9 miliarde euro pe ianuarie - august 2022 la +8,1 miliarde euro în primele opt luni din 2023 și un rezultat de +6,7 miliarde euro în august).

În context, deși a marcat o îmbunătățire a soldului negativ, România a continuat să înregistreze un deficit important la nivel regional. Din perspectivă europeană, valoarea consemnată a fost sensibil mai mică decât în cazul Greciei (-20,1 milioane euro) și de puțin peste cea înregistrată de Portugalia (-17,8 miliarde euro), țări confruntate cu probleme de stabilitate macroeconomică.

Astfel, pe fondul unui avans al PIB în scădere (+1,7% brut S1 2023 față de S1 2022, conform datelor provizorii), România a păstrat un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-5,1% după 8 luni). Ceea ce nu favorizează o echilibrare mai consistentă a schimburilor externe.