România a ocupat poziția a cincea din UE în ce privește deficitul comercial pe primele 7 luni din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În contextul în care creșterea exporturilor (+5%) a fost însoțită de scăderea importurilor (-1%), minusul din schimburile externe s-a ameliorat față de aceeași perioadă a anului anterior (reducere cu 3,2 miliarde euro sau -17%).

Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+13,3 miliarde euro), Polonia (+8,2 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, de la -10,4 miliarde euro) și Slovacia (+2,4 miliarde euro după -2,5 miliarde euro în intervalul ianuarie - iulie al anului trecut).

Ungaria a trecut și ea pe plus (+2,3 miliarde euro, de la -5,7 miliarde euro anterior), în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-2,6 miliarde euro, de la -3,8 miliarde euro pe primele șapte luni din 2022). Intrată recent în Eurozonă Croația a avut o un rezultat slab (-10 miliarde euro, similar cu cel de dinaintea accesului).

Astfel, în pofida reducerii deficitului, România a rămas pe cea mai slabă poziție în regiune. Observație importantă, îmbunătățirea soldului cronic negativ a fost palidă (cam de șase ori mai mică) prin comparație cu cea a Poloniei, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune.

Totdată, în structură se poate observa că România a avut o performanță mai redusă (dar apropiată de Polonia) în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+5%). Semnificativ sub Cehia, Ungaria și Slovacia (cu 8-9%), dar mult mai bine decât stagnarea din Croația și reculul din Bulgaria (-5%), altminteri singura țară din regiune pe minus pe ambele segmente, intra și extra comunitar.

Germania și-a majorat substanțial excedentul, Italia a trecut pe plus

Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat substanțial excedentul comercial tradițional (cu 150%, până la 116,4 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+16,2 miliarde euro, de la -15,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut).

Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a ameliorat deficitul comercial, de la circa 106 miliarde euro, la -80 miliarde euro (de departe, cel mai mare deficit comercial din UE, următoarea fiind Spania, cu -23 miliarde euro).

Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial din primele șapte luni ale anului s-a restrâns puternic (de la -244,8 miliarde euro până la doar -10,2 miliarde euro). Rezultatele au confirmat trendul pozitiv iar schimburile intracomunitare au avansat cu 1,1%, până la 2.447,7 miliarde euro. Eurozona a revenit pe excedent comercial (de la -188,1 miliarde euro pe ianuarie - iulie 2022 la +2,7 miliarde euro în primele 7 luni din 2023 și un rezultat de +6,5 miliarde euro în iulie).

Una peste alta, deși a marcat o îmbunătățire a soldului negativ, România a continuat să înregistreze un deficit important în context regional. Din perspectivă europeană, valoarea consemnată a fost sensibil mai mică decât în cazul Greciei (-17,3 milioane euro) și de puțin peste cea înregistrată de Portugalia (-15,5 miliarde euro), țări confruntate cu probleme de stabilitate macroeconomică.

Astfel, pe fondul unui avans al PIB în scădere (+1,1% brut S1 2023 față de S1 2022, conform datelor provizorii), România a păstrat un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-6,2% după 7 luni). Ceea ce îngreunează o echilibrare mai pronunțată a schimburilor externe.