Datoria publică a României a scăzut la finele lunii iulie 2023 până la 49% din PIB, de la nivelul de 49,7% consemnat la mijlocul anului curent, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 733,9 miliarde lei, în creștere de la 724,76 miliarde lei anterior, însă raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date oficiale, respectiv 1.497,9 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată s-au mai îndepărtat de pragul critic (50% din PIB) de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Ceea ce a contat a fost înlocuirea în calcul a T2 2022 cu T2 2023, pentru se face suma la zi a ultimelor patru trimestre.

Anterior, pe date operative, fusese depășit pragul de 50%, în condițiile în care raportare se făcea la un PIB ușor decalat în urmă și modificat ulterior de INS (desigur, nu se puteau compara decât provizoriu datoriile prin raportarea la valorile cunoscute de rezultat economic în intervalul T1 2022 – T1 2023 iar comunicatul din 7 septembrie a adus la zi rezultatul economic).

De reținut, creșterea de peste 67 miliarde lei a datoriei publice (+10%) în primele 7 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (+1,1% pe T2 2023 față de +5,0% în T1 2022, comparativ cu același trimestru al anului precedent). Asta în contextul problemelor întâmpinate de marile economii din UE, cu care suntem interconectați, și a evoluției slabe din sectorul industrial (-6,2% în intervalul ianuarie - iulie).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea economică mult mai mică decât anul trecut (chiar cu riscul de a ne apropia de zero) și cea a îndatorării sistematice pe fondul unor dobânzi relativ ridicate, care și-au oprit după mijlocul anului trendul de scădere și chiar s-au majorat marginal (6,32% în august, după 6,10% în iunie și 6,20% în iulie, cotația de referință la titlurile pe zece ani).

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat (atenție la deficitul bugetar, anunțat deja în creștere semnificativă față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB și aflat în curs de renegociere cu UE spre -5,5% din PIB, și a promisiunilor aferente alegerilor care se apropie, cu marje strânse de derapaj financiar potențial.

Cel mai probabil, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului este condiționată de creșterea economică, încă previzionată curent la 2,8%. Ori, după un rezultat oficual de 1,7% pe primul semestru va fi greu de remontat în a doua jumătate a anului. Majorările salariale deja anunțate la nivelul salariului minim de la 1 octombrie (3.300 lei) sau în construcții (de la 4.000 lei la 4.500 lei) se vor regăsi atât la nivelul bugetului public cât și în necesitățile de finanțare.