Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele șapte luni din 2023 un deficit de 11.892 milioane euro (-3,6% din PIB estimat), în scădere cu circa 22% față de aceeași perioadă a anul anterior, potrivit datelor BNR.
Deficitul s-a redus pe segmentul de bunuri, în timp ce a crescut substanțial excedentul pe partea de servicii. Totuși, minusul pe segmentul de venituri primare s-a majorat cu 13% iar plusul de la cele secundare s-a diminuat cu 8%.
Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o îmbunătățire de circa 36% a deficitului extern (de la -11,1 miliarde euro la -7,1 miliarde euro). Reducerea cu o optime a deficitului pe partea de bunuri (de la circa -17,8 miliarde euro până la -15,5 miliarde euro) a fost însoțită de un avans de 25% al soldului pozitiv la servicii (de la +6,7 miliarde euro la +8,4 milioane euro).
Seviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție (+3.540 milioane euro, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului anterior). Totodată, s-au îmbunătățit soldurile la serviciile de transport (+14%) și rezultatul net la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+15%). Deficitul din turism a crescut până la aproape -2 miliarde lei, în pofida unui avans de 15% al încasărilor.
Soldul pe segmentul de venituri primare (-5,55 miliarde euro) s-a adâncit în domeniul negativ cu 637 milioane euro, după o majorare cu 13% a plăților. Sumele intrate pe partea de venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut cu ceva mai puțin de 4%), în timp ce ieșirile s-au majorat cu 7%. Astfel încât soldul pozitiv s-a diminuat până la 746 milioane euro (-8%).
Investițiile străine, mai mici cu aproape 30%
Investițiile directe ale nerezidenților pe primele șapte luni din 2023 au totalizat 4.254 milioane euro, cu 29% mai puțin față de cele 5.992 milioane euro consemnate în aceeași perioadă a anului anterior. Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 4.597 milioane euro, iar creditele intragrup au însumat valoarea netă NEGATIVĂ de 343 milioane euro.
Datoria externă totală a scăzut ușor în luna iulie 2023 până la 158,8 miliarde euro, sumă cu 14,3 miliarde euro mai mare decât la finele anului trecut. De reținut scăderea consemnată pe segmentul datoriei pe termen scurt (-3,2 miliarde euro), în timp ce creșterea a venit exclusiv din sporul consemnat pe termen mediu și lung (peste 17,5 miliarde euro).
[1]
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finalul celei de-a șaptea luni a anului curent s-a situat la 15,5%, în creștere de la 14,9% la mijlocul anului dar sub nivelul de 16,2% consemnat la 31 decembrie 2022. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a menținut la 5,1 luni (maximul pe acest an a fost de 5,2 luni în aprilie), peste nivelul de 4,4 luni consemnat la finele anului trecut.
[2]
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a crescut cu peste cinci puncte procentuale față de luna anterioară, până la 95,7%. Astfel, acest indicator critic, situat puțin peste 80% la finalul lui 2022 și urcase punctual în luna aprilie până la 92,9%, a ajuns la valoarea maximă din ultimii ani, ceea ce semnifică o creștere a rezilienței la potențiale presiuni valutare.