România deține lanterna roșie europeană a cheltuielilor guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2022.

Cu doar 17,6 euro/loc., am fost devansați clar de Bulgaria (27,3 euro/loc.) și Letonia (49,6 euro/loc.) și ne-am situat la mare distanță de media UE (262,7 euro/loc.).

La polul opus, cele mai mari sume publice alocate sectorului R&D s-au consemnat în Luxemburg (661,6 euro/loc.), Danemarca (529,1 euro/loc.), Germania (517,6 euro/loc.), urmate de Olanda (440,7 euro/loc.), Finlanda (434,1 euro/loc.) și Austria (433,1 euro/loc.).

De reținut, pe parcursul ultimilor zece ani, cheltuielile de profil au avansat la nivelul Uniunii cu 47,2% în timp ce România a adăugat doar 23% la un nivel ridicol de mic (14,3 euro/loc. în 2012).

De altfel, seria temporală reflectă un dezinteres în privința acestui domeniu-cheie pentru dezvoltarea în secolul XXI, cu un maxim atins în 2016 și o scădere semnificativă anul trecut, până sub nivelul din 2017.

În termeni raportați la PIB, evoluția a fost de la 0,21% în 2012 spre 0,28% în 2016, pentru ca apoi să ne ducem până la 0,12% din PIB în 2022, față de 0,22% în cazul Bulgariei și 0,24% în cazul Letoniei.

[1]

Pentru referință regională și punct de plecare în competiția cu statele din fostul bloc estic care au aderat la UE, în termeni absoluți ca și alocare per locuitor, am ajuns astfel să avem fonduri publice pentru cercetare-dezvoltare cu 55% sub Bulgaria, de 3,5 ori sub Ungaria (62 euro/loc.), cam de patru ori mai puțin decât în Polonia (69,4 euro/loc.) sau Slovacia (70,2 euro/loc.), de 6,5 ori sub Croația (113,8 euro/loc.) și de 8,5 ori mai puțin decât Cehia (151,2 euro/loc.).

Aceste date reflectă importanța acordată la nivel național sectorului R&D prin politicile sectoriale care au drept scop creșterea competitivității și, implicit, a bunăstării sustenabile a cetățenilor din fiecare țară, fiind un subiect înscris printre prioritățile politice ale Comisiei Europene.