Datoria publică a României a fost în mai 2023 de 50,1% din PIB, față de 48,7% la finele lunii aprilie, potrivit datelor OPERATIVE publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de circa 731 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.461 miliarde lei.

Astfel, s-a atins pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Totuși, odată cu înlocuirea în calcul a T2 2022 cu T2 2023, atunci când se va face suma la zi a ultimelor patru trimestre, nivelul datoriei publice se va întoarce sub pragul de avarie.

De altfel, inițial, tot pe date operative, cele 714,9 miliarde lei datorie acumulată în martie 2023 raportat la suma cunoscută atunci pe patru trimestre (1.409,8 miliarde lei), a dat un indicator operativ peste pragul de 50% și nu de 48,9%, raportarea definitivă fiind făcută la PIB-ul de 1.461,1 miliarde lei comunicat ulterior de INS (desigur, nu se pot compara decât provizoriu datorii existente la finele T1 2023 și pe parcursul T2 2023 prin raportarea la același PIB).

Asta nu înseamnă că lucrurile în regulă, deoarece creșterea cu circa 65 miliarde lei a datoriei publice în primele cinci luni ale anului curent (față de 37 miliarde lei în aceeași perioadă din 2022) s-a făcut în condițiile unui avans economic mult mai redus (+2,3% pe T1 2023 față de +6,4% în T1 2022, față de același trimestru al anului precedent).

Mai ales în contextul revenirii greoaie din criză a marilor economii din UE, cu care suntem interconectați, și a evoluției foarte slabe din sectorul industrial (-4,7% după primele cinci luni ale anului curent).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea economică semnificativ mai mică decât anul trecut și cea a îndatorării crescute pe fond de dobânzi relativ ridicate, sub presiunea obligațiilor asumate de stat (atenție la deficitul bugetar programat la nivelul deja improbabil de -4,40% din PIB, și la promisiunile aferente alegerilor succesive care se apropie), cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial și posibilitatea trecerii la măsuri de austeritate.

Atenție! Păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului și evitarea adoptării unor măsuri de înghețare sub efectul legii a salariilor bugetare este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 2,8%.

Oarecum paradoxal, tocmai majorările veniturilor bugetarilor (care riscă să trimită deficitul public peste nivelul de anul trecut, dacă nu se obțin noi venituri din taxare) impun noi împrumuturi, care pot bloca ulterior orice avans al salariilor.