Deficitul bugetului general consolidat pe primele cinci luni din 2023 a fost de aproape 37 miliarde de lei (-2,32% din PIB-ul estimat la 1.591 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 17 miliarde lei mai mare decât în perioada ianuarie - mai a anului anterior, adică un rezultat cu 0,84 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (de la -1,48%, la finele lunii mai 2022).

Evoluția a fost influențată de conjunctura economică dificilă și compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici iar rezultatul se constituie într-un semnal de alarmă major. În loc de scăderea minusului bugetar, avem o majorare de 57% în termeni de puncte procentuale, cam trei optimi din veniturile sub așteptări și cincimi optimi din creșterea cheltuielilor.

Pe fondul menținerii economiei după creșterea economică robustă de anul trecut (estimare curentă +0,1% T1 2023 la T4 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 10,4% în ianuarie - mai 2023 (+18,5 miliarde lei). Totuși, inflația (+13,4% medie lunară) a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea cu 0,2 pp a veniturilor raportate la PIB (de la 12,7%, până la 12,4%).

Mai mult, s-a consemnat o majorare cu 34,6 miliarde lei a cheltuielilor publice (+17,3%, ritm cu două treimi mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 14,2% la 14,7%. Astfel, în primele cinci luni, statul a cheltuit 119 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit important rămas de acoperit la fondul național de sănătate (-2,6 miliarde lei).

Comunicatul oficial invocă pentru majorarea deficitului, creșterea volumului de investiții față de aceeași perioadă a anului anterior cu circa 55%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (în valoare de 4,16 miliarde lei), volumul mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor și influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

De semnalat faptul că bugetul de stat a înregistrat un deficit semnificativ mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 148 lei la 100 lei cheltuiți, ceea ce constituie o contraperformanță îngrijorătoare, imposibil de susținut pe termen lung.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale, situate la +6,4 miliarde lei (+0,4 puncte procentuale din PIB în pofida necesităților financiare din teritoriu), după ce au beneficiat de achitările de impozite cu reducere la început de an. La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,9 miliarde lei).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+24%, adică 3,4 miliarde lei în plus) și diferența mult redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (numai +12,5%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu aproape 65 miliarde lei.

Rezultatul anemic la impozitul pe profit (doar +4% după primele cinci luni), apărut în condițiile încetinirii activității economice (+0,1% estimare-semnal T1 2023 la T4 2022) dar și al unor probleme pe segmentul de mari contribuabili, a fost însoțit de încetinirea din ultima lună la plata accizelor (+8,6% la finele lui mai de la +19,9% în aprilie).

Avansul de doar 6,3% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu circa 41 miliarde lei) a fost modest în raport cu inflația și cu revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali, atât la salarii cât și la pensii, materializată în avansul peste așteptări al comerțului cu amănuntul.

Sumele primite din partea UE, în pofida unor neajunsuri majore în îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de circa 16 miliarde lei, în creștere cu aproape o treime în termeni nominali sau patru miliarde lei. Prin urmare, de aici nu se poate justifica, fie și parțial, rezultatul nesatisfăcător al intrărilor la buget.

Cheltuielile cu dobânzile, majorate cu aproape o treime

Avansul cheltuielilor (+17,3%) a fost cu 66% mai mare față de al veniturilor și s-a plasat mult peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+9%). Ceea ce a condus, în contextul unui indicelui de prețuri încă ridicat, la plasarea bugetarilor în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate.

Asistența socială a scăzut marginal ca pondere în PIB (de la 5,3%, la 5,2%), în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+11,1%), ușor peste posibilitățile date de creșterea veniturilor. Au crescut alocările pentru bunuri și servicii (+15,4% nominal), cheltuieli de capital (+28,6%) și, mai ales, subvențiile (+84% sau cam 3,7 miliarde lei în plus).

[1]

Dacă avansul pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost unul semnificativ (+35%), o problemă care se conturează pe termen mediu și lung este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 32% în termeni nominali și totalizează deja 0,9% din PIB. 

Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar serviciul datoriei, derivat din sume deja împrumutate, va ocupa 70% din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar. De altfel, 22% din creșterea deficitului public în primele cinci luni ale anului provine din sumele alocate în plus plății dobânzilor.

Una peste alta, România a înregistrat un minus majorat considerabil în finanțele publice la finele lunii mai 2023, în condițiile în care ar trebui să obținem în anul curent o scădere a deficitului public de 1,34 pp din PIB, conform programului asumat. Pe 2022, s-a reușit o ameliorare cu 1,02 pp, acum obiectivul de -4,40% deficit pe 2023 presupune economii de 2,22 pp din PIB (cam 35 miliarde lei) în intervalul iunie – decembrie.