Datoria publică a României a fost, la finalul lunii martie 2023, de 49,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene, față de cele mai recente patru trimestre pentru care avem valorile nominale, a urcat cu circa 49 miliarde lei în primele trei luni ale anului, până la 715,4 miliarde lei (de la 666,6 miliarde lei în decembrie 2022). 

Raportarea la rezultatul economic anunțat de INS (1.454,6 miliarde lei) a dat un procentaj în scădere față de comunicatul anterior, când fusese depășit conjunctural pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor, chestiune foarte importantă în actualul climat de revendicări.

De reținut, reintrarea pe un trend crescător a ponderii datoriei publice în PIB (47,3% în decembrie 2022, 47,8% în ianuarie, 48,6% în februarie și 49,2% în martie 2023) vine după dublarea în termeni nominali a sumelor datorate de stat pe parcursul a doar patru ani și adăugarea a peste 15 puncte procentuale la obligațiile raportate la PIB, în condiții de creștere semnificativă a dobânzilor la creditele contractate.

Ponderea cheltuielilor cu aceste dobânzi se va apropia în acest an de 2,5% din PIB.

De reținut, datele din varianta provizorie referitoare la valoarea nominală a PIB au dat o creștere de circa 45 miliarde lei a PIB (de la 1.409 miliarde lei anterior) au condus la revizuirea valorilor pe ianuarie și februarie, după ce valoarea PIB pentru T1 2023 a înlocuit pe aceea din T1 2022. A rămas, astfel, un spațiu de 0,8 puncte procentuale sub pragul de 50%. 

Păstrarea datoriei sub acest prag depinde de un avans economic care se anunță a fi dificil de obținut în condiții de incertitudini majore pe piețele internaționale și de necesitate a ajustării bugetare. Jumătate din valoarea preliminată a PIB înseamnă 795,5 miliarde lei, adică circa 80 miliarde lei sub nivelul deja anunțat al datoriei publice.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde menținerea subvențiilor pentru energie și satisfacerea cerințelor sindicale constituie factori importanți), cu marje strânse de derapaj financiar potențial în condițiile apropierii perioadei electorale.

De reținut, o datorie publică de aproape 50% din PIB la o dobândă medie puțin peste 6%, adică sub ceea ce găsim în piețele de capital pe termen lung la acest moment pentru a „rostogoli” sumele care vin la scadență (chiar dacă nivelul s-a mai redus în ultimele luni) riscă să epuizeze marja de 3% deficit bugetar, în care va trebui să reintrăm.