Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele două luni din 2023 un deficit de 2.614 milioane euro, în scădere cu 17% față de aceeași perioadă a anul anterior, potrivit datelor BNR.

Deficitul s-a redus pe segmentul de bunuri, în premieră după mulți ani, și a crescut substanțial excedentul pe partea de servicii. Din păcate, minusul pe segmentul de venituri primare s-a majorat substanțial iar plusul de la cele secundare s-a micșorat.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o îmbunătățire de circa 26% a deficitului extern (de la 2,96 miliarde euro la 2,19 miliarde euro). Reducerea cu 3% a deficitului pe partea de bunuri (de la circa -4,29 miliarde euro până la -4,16 miliarde euro) a fost însoțită de un avans de 48% al soldului pozitiv la servicii (de la 1,33 miliarde euro la 1,97 milioane euro).

Seviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție (+845 milioane euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului anterior). Totodată, s-au îmbunătățit soldurile la serviciile de transport (+17%) și rezultatul net la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+10%). Totodată, deficitul din turism s-a redus cu patru cincimi, după o creștere cu 122% a încasărilor.

Soldul pe segmentul de venituri primare (-461 milioane euro) s-a adâncit în domeniul negativ cu peste 200 milioane euro, după o majorare cu 12% a plăților. Sumele intrate pe partea de venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut cu 11%, în timp ce ieșirile au avansat cu 15%. Astfel încât s-a diminuat soldul pozitiv cu circa 40%.

Investițiile directe ale nerezidenților pe primele 2 luni din 2023 au totalizat 1.980 milioane euro, cu 4% peste cele 1.903 milioane euro consemnate în aceeași perioadă a anului anterior. Din acestea, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 1.575 milioane euro, iar creditele intragrup au însumat valoarea netă de 405 milioane euro.

Datoria externă totală a urcat în februarie 2023 până la 154,44 miliarde euro, cu circa zece miliarde euro mai mult decât la finele anului trecut. De reținut ponderea relativ redusă a creșterii pe segmentul datoriei pe termen scurt, ceva mai mult de 1 miliard de euro. în timp ce avansul principal a venit din sporul consemnat pe termen mediu și lung (aproape 9 miliarde euro).

[1]

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finalul celei de-a doua luni a anului trecut s-a situat la13,1%, semnificativ sub nivelul de 16,2% consemnat la finele anului trecut. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a menținut la 5,2 luni, în comparație cu nivelul de 4,4 luni consemnat la 31 decembrie 2022.

[2]

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a crescut din nou. Astfel, acest indicator critic, situat în scădere la doar 72,7% la finele T3 2022 și puțin peste 80% la finalul anului trecut, a urcat la 88,8% în februarie 2023.