Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut în februarie 2023 cu 0,29% față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS.

Astfel, a continuat trendul de diminuare a „inflației industriale” până la două treimi față de finalul anului trecut și cam la jumătate față de februarie 2022. 

Un factor important al scăderii indicelui general a fost efectul de bază, după creșterile anterioare excepționale. De reținut, însă, dacă la intern modificarea a fost de foarte mică amplitudine (-0,08%), la extern a fost consemnat un avans cu mult mai pronunțată (-0,92%) și s-a revenit la valori cu o singură cifră pe segmentul schimburilor externe.

Una peste alta, datele INS au consemnat valori ANUALE minime în ultimele 12 luni, atât pe canalul pieței interne, unde s-a ajuns la 21,58%, cât și pe filieră externă, unde avansul a fost de numai 8,35%. Din păcate, ecartul între evoluția prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă s-a mărit din nou, după ce anterior scăzuse timp de cinci luni.

În structură, s-au consemnat creșteri pe segmentele bunurilor de folosință îndelungată (+0,59%, deși doar 11,31% în termeni anuali) și în industria energetică (+0,32%). Aceasta din urmă a coborât sub pragul de 40% față de aceeași lună a anului anterior.

Scăderile au fost la bunuri intermediare (-1,46% lunar și doar 9,35% anual), care au proporție mai mare în exporturi și sunt integrate în lanțurile de producție internaționale, bunuri de capital (-0,49%, respectiv 7,35%, cea mai mică valoare sectorială) și, marginal, la bunuri de uz curent (-0,09%, dar 17,70% anual, valori în concordanță cu ceea ce se observă în indicele prețurilor de consum).

[1]

Chiar în contextul reducerii avansului prețurilor la energie, sectorul industrial continuă să achite facturi substanțiale la energie. Costurile aferente s-au majorat substanțial, productivitatea muncii a scăzut (-7,3% media pe intervalul noiembrie 2022 – ianuarie 2023) și s-au închis o serie de capacități de producție. Rezultatele din industrie au ajuns la nivelul din urmă cu șase ani.

Pe ramuri industriale, se păstrează o majorare puternică față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+60%, după o creștere cu 4 puncte procentuale față de luna precedentă), urmată la mare distanță de distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+24%) și industria alimentară (+23%).

Le urmează fabricarea băuturilor (+19%), prelucrarea lemnului (18%), fabricarea hârtiei (17%), repararea utilajelor, activități extractive (ambele cu 15%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+13%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+12%) și fabricarea de mobilă (+11%).

La polul opus s-au situat extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-31,87% !), fabricarea produselor din tutun (-13,55%) și industria metalurgică (-4,99%), valori pozitive mai reduse fiind consemnate în fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (+2%) și fabricarea altor mijloace de transport decât autovehicule de transport rutier (+4%).

În continuare, obținerea creșterii economice scontate pe anul în curs (+2,8%) va rămâne dependentă de evoluția prețurilor la energie, în contextul în care, la intern, prețurile industriale la intern au crescut de peste trei ori mai mult decât la extern. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare dar efectul de bază este favorabil.