Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2021 a fost de circa 81 miliarde de lei (-5,68% din PIB-ul reevaluat recent la 1.427,3 miliarde lei, nivel care urmează a fi confirmat de datele INS), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat marginal mai bun decât prevederea din lege care specifica un nivel de -5,74% din PIB dar ajustarea este de doar 1,05 puncte procentuale față de anul 2021 (-6,73% din PIB).

De reținut, e cea mai mică reducere a deficitului public pe traiectoria prevăzută pentru revenirea în interiorul reperului de 3% din PIB, impus pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, suspendată doar de venirea pandemiei în primăvara anului 2020. Rezultatul de 1,05 pp pe 2022 impune reduceri de 1,28 pp în anul curent și de 1,45 pp în 2024 (atenție, an electoral), potrivit programului oficial al MF.

Rezultatul calculat conform metodologiei europene ESA ar urma să fie mai puțin bun (undeva în jur de 6,2% din PIB), cu observația că 2022 are diferența maximă între cei doi indicatori. Totodată, ajustarea structurală (dacă vă mai amintiți de celebrul MTO, adică abrevierea în engleză a obiectivului pe termen mediu, atunci prevăzut la doar -1% din PIB) este minimă pe intervalul 2020 – 2026. Adică numai 0,91 pp anul trecut față de 1,56 pp în 2021, 1,87 pp pe parcursul actualului ciclu fiscal (adică mai mult dublu față de performanța anterioară) și 1,08 pp în anul electoral 2024.

Pe fondul creșterii economice robuste, încasările au fost semnificativ mai mari decât anul trecut (+80,4 miliarde lei). Touși, inflația peste așteptări au făcut ca acest avans să se traducă în numai +0,2 pp raportat la PIB (de la 32%, la 32,2%). Sumele primite de la UE au păstrat o proporție de 3,2% din PIB deși s-au majorat cu aproape 20% (de la 38,2 miliarde lei în 2021, până la 45,8 miliarde lei în 2022).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 81,5 miliarde lei a cheltuielilor publice. Transformată în procente, ca urmare a avansului economic, într-o scădere de 0,8 puncte procentuale (de la 38,7% la 37,9% din PIB). Simplificat, încasările au fost de aproape 460 miliarde lei iar cheltuielile de 541 miliarde lei, ceea înseamnă că statul a cheltuit cam 118 lei la fiecare 100 de lei încasați anul trecut (după ce a împrumutat 18 lei).

[1]

De luat aminte, deși creșterea economică pe 2022 ne plasează, conform datelor disponibile, în topul țărilor UE, ajustarea deficitului bugetar în interiorul țintei propuse, s-a făcut cam în proporție de patru cincimi prin restrângerea cheltuielilor și doar o cincime prin creșterea veniturilor bugetare. Edificator, principalele componente ale acestor venituri, contribuțiile de asigurări (+9,7%) și TVA-ul (+18,6%), s-au majorat în termeni nominali SUB media generală de +21,2%.

Ca de obicei în ultimii ani, bugetul de stat a înregistrat un deficit peste cel al bugetului general consolidat (după ce a subvenționat cu circa 12 miliarde lei bugetul asigurărilor de stat – a se citi pensii - și 11 miliarde de lei sănătatea, domenii cronic deficitare). Rezultatul a fost „adus în matcă” de excedentele deja tradiționale ale instituțiilor publice autofinanțate și de bugetele locale (altminteri, în suferință față de cerințe).

Cheltuielile cu dobânzile, dublate în decurs de doi ani

Avansul cheltuielilor a fost în 2021 de 17,7% în raport cu anul precedent, adică sub cel al veniturilor din cel al veniturilor (+21,2%). Ritmul minim de creștere a fost în cazul cheltuielilor de personal (+5,2%). Ceea ce a condus la o reducere importantă a ponderii acestora în PIB (de la 9,4% la 8,2%) și, în contextul inflației majorate, la trimiterea bugetarilor în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate.

După mai mulți ani în care a fost expandată peste rezultatele din economie, asistența socială a fost redusă marginal ca pondere în PIB (de la 12,4% la 12,2%), deși a avut o creștere procentuală în termeni nominali (+18,4%) peste cea generală și peste nivelul inflației. A scăzut și ponderea alocărilor pentru bunuri și servicii (+13,2% nominal, dar de la 5,4% la 5,1% din PIB).

[2]

De reținut, creșterea cu aproape 20% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă (ponderea în PIB s-a majorat marginal, de la 9% la 9,1%) și creșterea considerabilă înregistrată în 2022 pe segmentul subvențiilor (+108,2% nominal, după un debut ceva mai puțin bun în prima parte a anului trecut).

În fine, o problemă care se conturează tot mai clar pe termen mediu este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea s-au dublat în decurs de doi ani în termeni nominali (+61,8% în 2022) și au atins pragul de 2% din PIB, cu riscul pe termen mediu de epuiza complet spațiul permis de trei procente permis pentru deficit bugetar.