Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în noiembrie 2022 cu 0,55% față de luna anterioară (de circa patru ori mai puțin față de octombrie) dar a coborât la cea mai mică valoare comparativ cu aceeași lună a anului precedent, respectiv 35,13%.

Explicația scăderii indicelui general constă în efectul de bază puternic, după creșterile anterioare excepționale. De reținut, dacă la intern s-a continuat majorarea prețurilor (+1,01%), la extern a fost consemnată o scădere cifrată la -0,57%. Ceea ce sugerează o influență favorabilă din schimburile comerciale cu alte țări.

Una peste alta, datele INS arată valori minime pentru 2022 atât pe canalul pieței interne, unde s-a ajuns la 44,77%, cât și pe filieră externă, unde avansul a fost de 15,71%.Ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă a coborât sub 30 de puncte procentuale dar a rămas considerabil.

Indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic a consemnat creștere lunară de 1,08% dar a bifat o scădere semnificativă în termeni anuali (de la circa +100% la „doar” +75%). S-a consemnat o valoare pe noiembrie mai mare la bunurile de uz curent (+1,82% lunar și +20,65% anual), dar mai redusă la bunurile de folosință îndelungată (+0,72% lunar și +14,86% anual, în scădere marginală). Legate mai mult de piața externă, bunurile intermediare (-0,58%, respectiv +19,01%) și bunurile de capital (-0,24%, respectiv +8,78%) s-au ieftinit în penultima lună a anului 2022. 

[1]

Chiar și în contextul temperării avansului prețurilor la energie, sectorul industrial continuă să achite facturi substanțiale. Costurile s-au majorat semnificativ, productivitatea muncii a scăzut și s-au închis o serie de capacități de producție. Ceea ce afectează rezultatele din industrie, situate sub nivelul din urmă cu cinci ani.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri mai mari față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+93%, după o scădere cu 33,5 puncte procentuale), produse obținute din prelucrarea țițeiului (+43%, după scăderea maximă consemnată în noiembrie, -5%) și produsele chimice (+36%).

Le urmează, cu ritmuri relativ ridicate, fabricarea hârtiei (+31%), industria alimentară, produsele din tutun (ambele cu circa +30%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (aproximativ +27%), extracția petrolului brut (+26%), prelucrarea lemnului (+23%), producția de mobilă (+16%) și fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și construcții metalice (+15%).

La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+5,7%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+7,2%), fabricarea articolelor textile, autovehiculele de transport rutier (câte +7,8%), articolele de îmbrăcăminte (+8,3%), utilajele (+8,7%), articolele de pielărie și marochinărie (+8,5%) și repararea și întreținerea echipamentelor (+9,3%).

În continuare, evitarea recesiunii va rămâne dependentă de facturile foarte mari la energie, în contextul în care, la intern, prețurile industriale au crescut de circa trei ori mai mult decât la extern. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare (efectul de bază este, însă, mai favorabil).