România este, de departe, statul UE cu cea mai redusă pondere a bugetarilor în forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un procentaj de numai 13,7%, ne situăm cu mult sub Bulgaria (16,8%), Italia (19,2%), Cehia, Slovenia (ambele cu 19,3%), Slovacia (20,6%), Ungaria (20,8%) și Polonia (21%).

Statistica se referă la persoanele care activează în administrația publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială și ar fi de reținut că doar patru state membre au acest procentaj sub pragul de 20% iar media per total Uniune se ridică la 24,2%. Dacă, la noi, cam 1 locuitor din 16 primește salariu de la stat, media UE este 1 locuitor din 9.

Pentru referință, menționăm și faptul că peste nivelul de 30% figurează țări dezvoltate cu o pondere semnificativ mai mare a cheltuielilor și veniturilor bugetare în PIB, precum Suedia (34,1% bugetari între cei aflați în activitate), Belgia (30,9%) și Finlanda (30,3%), iar Franța, modelul nostru socio-cultural, nu este departe (29,4%).

Foarte sugestiv, contrar percepției publice și unor opinii bazate pe impresii personale, dacă România figurează în scripte cu doar 1.182 mii bugetari, o țară cu ceva mai puțini locuitori decât noi precum Olanda are 2.684 mii persoane angajate la stat iar Suedia, cu o populație aflată cam la jumătate din a noastră apare cu 1.723 mii lucrători plătiți din bugetul public.

Astfel, se poate observa că statele puternice au bugete mult mai consistente și alocă pentru serviciile asumate către populație o forță de muncă mult mai consistentă.

Iar asta deoarece numărul de funcționari, cadre didactice sau medicale trebuie să aibă mai degrabă legătură cu mărimea populației pe care o deservește decât cu posibilitățile bugetare.