Consiliul Concurentei a demarat un control la banci pentru a verifica daca acestea s-au inteles intre ele pentru a majora indicii de dobanda ROBOR si IRCC, a anuntat seful institutiei, Bogdan Chiritoiu.

Zece bănci îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, Unicredit, ING, CEC, Eximbank, OTP si Intesa.

„In mod normal nu se afla de actiunile noastre decat ulterior desfasurarii controalelor. Companiile nu au interesul să povestească faptul că sunt controlate.  Noi, de asemenea, menținem discreția. Nu știu de unde a apărut această scurgere, dar, într-adevăr, trebuie  să confirm că există un control în desfășurare la principalele bănci din țară. E doar un control, nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat. E  un control care a început în această dimineață”, a declarat Chiritoiu, la TVR Info.

Ce se verifica?

Bogdan Chiritoiu: "Ce verifică întotdeauna Consiliul. Problema nu e nivelul unui preț. Dacă prețul, mare, mic, cât este el, rezultă din forțele pieței, din punct de vedere concurențial e ok. Nu înseamnă că e bine din punct de vedere al consumatorului, prețul poate să fie mare, poate să fie greu de suportat, dar nu înseamnă că e anticoncurențial. Ce verificăm noi este dacă sunt acțiuni anticoncurențiale. Asta înseamnă că sunt înțelegeri între actorii de pe piață. Asta verificăm în orice piață. (...) Sunt diferite lucruri la care ne uităm. Ne uităm la ROBOR, dar ne uităm și la alte lucruri, si la IRCC, pentru ca este o legatura intre ele.”

De ce acum, acest control?

Bogdan Chiritoiu: „Noi putem verifica fapte din urma cu pana la 5 ani. In cazul dobanzilor, ne uitam la evolutia acestia nu doar din acest an, ci mai multi.

Ce risca bancile? a fost intrebat seful Concurentei. Bogdan Chiritoiu: Amenda este de pana la 10% din cifra de afaceri, pentru orice companie.

El a spus ca a mai fost o investigatie privind ROBOR, in 2008, legata de criza financiara, situatie in care si la noi au crescut foarte mult dobanzile. "Intrebarea la momentul respectiv era daca aceste cresteri de dobanzi aveau un caracter speculativ sau au fost legate de conditiile de piata. Si aici un lucru foarte important de spus: cresterile de pret nu sunt automat anticoncurentiale, ele pot fi justificate de anumite evolutii economice. Ce este ilegal este sa faci lucrui peste, sa profiti de un anumit context economic pentru a creste preturile, sa te intelegi cu concurentii tai sa cresti preturile. Altfel, sunt momente cu crize, cand preturile cresc, dar asta nu este ilegal. Este un lucru greu de suportant pentru noi, consumatorii, si de asta vine statul sa ne protejeze. Dar nu este o actiune ilegala sa creasca preturile."

"Si eu, de-abia anul acesta mi-am mutat creditul pe IRCC, pana acum am dormit in front", a recunoscut Chiritoiu.

"Intr-adevar, si IRCC-ul va creste, peste cateva luni va ajunge si el la acest nivel. Evident ca dupa ce plateai dobanzi de 5%, sa ajungi la 8-9% e un soc si pentru mine si pentru cei care au credite", a mai spus seful Concurentei.

Indicele ROBOR a crescut in ultimul an, din septembrie 2021 pana in prezent, de la 1,5% la 8,20%, in timp ce IRCC a urcat de la 1,08% la doar 4,06%, aceasta cotatie fiind valabila, insa, pentru nivelul din urma doua trimestre, conform preverilor legale. In consecinta, IRCC urmeaza sa mai creasca in urmatoarele trimestre.

Datele BNR arata ca avem peste 300.000 de credite cu dobanzi variabile raportate la ROBOR si peste 450.000 de credite cu dobanzi variabile conform IRCC.

Au mai fost investigatii privind ROBOR

Ultimul scandal cu ROBOR-ul a fost la inceputul anului 2019, cand BNR si bancile au fost acuzate de politicieni ca manipuleaza dobanzile, dupa ce ROBOR a crescut cu doar doua puncte, de la 0,5% in 2017, la 2,5% in 2018. Scandalul s-a incheiat cu aparitia IRCC-ului.

Atunci, seful Concurentei a declarat ca va face doar „o analiza pe zona ROBOR”, nu va declansa o investigatie, pentru a-i calma pe politicienti. Analiza nu a mai fost facuta publica.

Cu acelasi prilej, Chiritoiu a amintit si ce s-a intamplat cu investigatia privind ROBOR din 2008, dupa criza financiara, cand doua banci, BRD si Raiffeisen, au fost amendate pentru chestiuni procedurale, impiedicand investigatia, care insa nu a descoperit nimic in neregula.

„Raportul nostru nu a găsit dovezi că ar fi existat o înţelegere în acel moment", a declarat preşedintele Concurenţei, Bogdan Chiritoiu.

Din raţiuni procedurale, acest raport a fost discutat şi cu Comisia Europeană, a adăugat el.

"Comisia a identificat un cartel în Anglia şi a sancţionat băncile de la Londra pentru ceva similar, trucarea indicelui de piaţă monetară de la Londra, pe baza unui autodenunţ, o cerere de clemenţă, făcut de Royal Bank of Scotland. Această bancă a fost investigată şi de noi, era parte dintre cele zece bănci care făceau asamblarea ROBOR-ului la momentul 2008. Comisia Europeană a avut la dispoziţie investigaţia noastră, a avut la dispoziţie autodenunţul Royal Bank of Scotland şi a decis că sancţionează numai la Londra. Dacă ar fi existat dovezi că există comportamente similare la Bucureşti, atunci Comisia Europeană ar fi preluat cazul nostru şi ar fi aplicat o sancţiune care ar fi acoperit şi România. Dar nu am găsit noi şi nu au găsit nici dânşii genul acesta de dovezi şi atunci amenda lor a fost pentru Londra", a explicat Chiriţoiu. (vezi aici detalii)