Datoria publică a României a fost în august 2022 de 48,8% din PIB, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Suma calculată potrivit metodologiei europene a urcat la circa 628 miliarde lei (de la 622 miliarde lei la mijlocul anului) iar raportarea s-a făcut la cel mai recent rezultatul economic anunțat de INS pentru cele patru trimestre anterioare, circa 1.289 miliarde lei.
Precizăm că recent (pe 12 octombrie) s-a efectuat ajustarea înlocuirii în calcul a rezultatului economic pentru T2 2021 (275,2 miliarde lei) cu cel pentru T2 2022 (336,0 miliarde lei).
Astfel, suma la zi a ultimelor patru trimestre luate în calculul PIB s-a majorat de la 1.227,7 miliarde lei până la 1.288,6 miliarde lei.
Astfel, nivelul datoriei publice raportat la PIB a păstrat aceeași valoare cu cea de la finele anului 2021 (după apariția rezultatului pe T3, ar putea chiar să scadă). Ceea ce permite evitarea pragului de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.
Desigur, datele din varianta provizorie 2 referitoare la avansul PIB vor mai suferi ajustări iar deflatorul va fi recalculat succesiv, conform metodologiei aprobate. Totuși, va rămâne un spațiu de 1,2 puncte procentuale pentru avansul datoriei publice (cam 16 miliarde lei) pentru a ne încadra sub limita de 50% prin raportarea la PIB.
De reținut, păstrarea datoriei sub pragul menționat s-a făcut în baza unui avans economic care NU va mai putea fi repetat în ultimele trimestre ale anului. Mai ales în condițiile crizei actuale, care prefigurează o perioadă de recesiune pentru economiile germană, italiană și franceză, cu care derulăm aproape jumătate din schimburile externe.
Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde subvențiile pentru energie se anunță a fi peste cele 16 miliarde lei amintite mai sus), cu marje strânse de derapaj financiar potențial și eventualitatea trecerii la măsuri de austeritate.