Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2022 a fost de 41,7 miliarde lei (-3,04% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă din 2021, minusul nominal a fost de 44,3 miliarde lei și a însemnat -3,75% din PIB.
Pe fondul unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu circa 61 miliarde lei sau 22,6% în termeni nominali, până la 331 miliarde lei (de la 22,9% la 24,2% din PIB, adică a determinat integral scăderea deficitului). Avansul cheltuielilor publice a fost de circa 59 miliarde lei nominal (până la 373 miliarde lei), în creștere moderată raportat la PIB (de la 26,6% la 27,2%).
În luna septembrie, rezultatul execuției bugetare (-0,64% din PIB) a continuat să se înrăutățească (-0,47% din PIB pe august) și a fost de aproape trei ori mai slab decât în iulie (-0,23% din PIB). Ajustarea bugetară vizată pe anul în curs (-5,84% din PIB) se va putea face doar dacă dacă situația financiară nu se va deteriora semnificativ odată cu plata subvențiilor pentru energie.
La Bugetul de stat, raportul între sumele colectate și cele distribuite a fost de circa 75%, deficitul acestuia urcând la 3,60% din PIB, semnificativ peste cel general. Pentru echilibrare, s-a apelat la excedentele de la bugetele locale, unde raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la 107% (+5,2 miliarde lei) și de la instituțiile publice autofinanțate (venituri/cheltuieli 117%, de unde un plus de circa 4,7 miliarde lei).
Din cei aproximativ 61 miliarde lei încasați în plus pe primele nouă luni din 2022, peste o cincime s-au înregistrat în contul TVA (+12,5 miliarde lei, la o majorare procentuală de circa 22%) și circa 17% din veniturile nefiscale (care includ încasări din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR), care au însumat 10,7 miliarde lei (+50%).
Câte 9 miliarde lei au provenit din creșterea spectaculoasă a încasărilor din alte taxe și impozite fiscale (+185% !) și din creșterea contribuțiilor de asigurări (principala componentă a veniturilor, cu peste 103 miliarde lei). Urmate de sumele primite de la UE (+6,5 miliarde lei), impozitul pe profit (+4,6 miliarde lei) și impozitul pe venit (+3,7 miliarde lei).
Avansul cheltuielilor din primele nouă luni ale lui 2022, de 18,6% în raport cu anul precedent, a fost generat în principal de majorarea cu 18% a sumelor destinate asistenței sociale (peste 20 miliarde lei în plus). S-au majorat cu 8,1 miliarde lei obligațiilor achitate în contul dobânzilor (+63,5%, ritm care ar trebui să atragă atenția în ce privește majorarea stocului acumulat) și cu 6,9 miliarde lei cheltuielile cu bunuri și servicii (+16%).
[1]
Ritmul de creștere a fost relativ moderat dar a avansat la +5,5% în cazul cheltuielilor de personal. Cheltuielile de capital au crescut și ele într-un ritm sub media generală (aproape 14%). De reținut majorarea importantă a sumelor alocate pentru subvenții, de peste șase miliarde lei (126% în termeni procentuali).