Datoria publică a României a fost în iulie 2022 de 48,8% din PIB, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a urcat la circa 628 miliarde lei (de la 622 miliarde lei în luna precedentă) iar raportarea s-a făcut la rezultatul economic cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, circa 1.288 miliarde lei.

Precizăm că recent (pe 7 septembrie) s-a efectuat înlocuirea în calculul pe date definitive a rezultatului econmic pentru T2 2021 (275,2 miliarde lei) cu cel pentru T2 2022 (335,2 miliarde lei). Astfel, suma la zi a ultimelor patru trimestre luate în calculul PIB s-a majorat de la 1.227,7 miliarde lei până la 1.287,7 miliarde lei.

Astfel, nivelul datoriei publice s-a ajuns la o valoare similară cu cea de la finele anului 2021 iar perspectiva este ca valoarea să fie chiar mai redusă după ce se va trece la raportarea care va ține cont de PIB pe T3 2022. Ceea ce permite, deocamdată, evitarea pragului de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Desigur, datele din varianta provizorie 1 referitoare la avansul PIB pot suferi ajustări iar deflatorul va fi recalculat succesiv în următoarea variantă provizorie, conform metodologiei aprobate. Totuși este cert este că rămâne un spațiu mai mic de 1,2 puncte procentuale pentru avansul datoriei publice (cam 16 miliarde lei) pentru a ne păstra sub limita de 50% prin raportarea la PIB. 

De reținut, păstrarea datoriei sub pragul menționat s-a făcut în baza unui avans economic care NU va mai putea fi repetat pe parcursul următoarelor trimestre. Mai ales în condițiile crizei actuale, care prefigurează o perioadă de recesiune pentru economiile germană, italiană și franceză, cu care derulăm aproape jumătate din schimburile externe.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde subvențiile pentru energie se anunță a fi peste cele 22 miliarde lei amintite mai sus), cu marje strânse de derapaj financiar potențial și posibilitatea trecerii la măsuri de austeritate.