România a consemnat în iulie 2022 o scădere de -1,9% a producției industriale față de luna anterioară pe seria brută dar o creștere de +0,3% pe valoarea ajustată în funcție de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare.

Astfel, sezonalitatea a afectat negativ rezultatul dar perspectiva de bază rămâne marginal favorabilă. 

Cu dezavantajul efectului de bază, dat de revenirea robustă a activității economice după epuizarea efectelor majore ale pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare ca fiind mai slabă, atât pe seria brută (-3,1%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (-0,9%).

Cumulat pe primele șapte luni ale anului, s-a înregistrat o diminuare de -1,3% brut și -2,2% ajustat. Ceea ce se constituie într-un rezultat îngrijorător pentru perspectivele de creștere economică pe anul în curs, industria fiind sectorul cu cea mai mare contribuție în formarea PIB. Reamintim că prognoza oficială a Comisiei Naționale de specialitate vedea un avans al industriei de 0,6% pe anul în curs.

În structură, datele nu prea arată bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un recul de -3,2% față de luna anterioară și o scădere de 2,5% comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Mai mult, exact aceste din urmă rezultate au trimis evoluția pe primele 7 luni în domeniul negativ.

În contextul creșterii prețurilor la electricitate, petrol și gaze naturale, a rezultat un avans conjunctural al activității pe segmentul de energie (+6% în iulie deși cu minus la ceilalți indicatori) și o revenire mai ponderată pe segmentul extracției (+1,9% față de luna precedentă, dar cu indici mai buni în rest).

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună iulie pe intervalul 2017 - 2022, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100). Situația este problematică, conform datelor INS, deoarece producția industrială la mijlocul anului 2022 s-a situat cu aproape patru procente sub cea din urmă cu cinci ani.

[1]

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără repararea și întreținerea echipamentelor (+39,9%), tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (+27,4%) și marochinăria (+24,6%), urmate la mare distanță de fabricarea produselor farmaceutice (+8,2%), mașini, utilaje (+5%) și industria construcțiilor metalice (+4%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate s-au situat ramuri critice, precum fabricarea produselor și substanțelor chimice (-20,5%), prelucrarea lemnului (-10,2%), autovehiculele de transport rutier (-7,5%), industria metalurgică (-7,2%), fabricarea echipamentelor electrice (-4,1%) și producția de mobilă (-3,5%).

Cifra de afaceri, creștere nominală însemnată dar scădere semnificativă în termeni reali

Pe fondul majorării prețurilor industriale de la 43% în prima lună a anului până la peste 52%, cifra de afaceri din industrie pe primele șapte luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 26,5% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2020. Adică undeva la jumătate, respectiv -13% în termeni reali.

Situația este încă și mai puțin bună în cazul industriei prelucrătoare, a cărei cifră de afaceri s-a majorat în termeni nominali cu doar 23,8%, cu valori mai mari în cazul bunurilor intermediare (+27,9%) și bunuri de uz curent (+23,7%), dar relativ reduse la bunuri de capital (+14,6%) și bunuri de folosință îndelungată (+12,6%). 


În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, trebuie semnalată evoluția negativă față de luna anterioară a comenzilor noi (-4,4%), în pofida faptului că sunt mai mari cu 11,5% în termeni nominali față de aceeași lună din 2021. Comparația cu valoarea cumulată la 7 luni, de 18,5%, ne indică un trend clar descrescător.

Probema este și una structurală, dacă ne uităm la mai mare în iulie a comenzilor pe segmentele bunurilor de folosință îndelungată, aflate sub presiunea importurilor în creștere (-6,2%) și bunurilor de capital, cu valoare adăugată ceva mai mare (-5,0%). Ori, ar trebui să obținem rezultate mai bune în industrie, pentru a bifa avansul PIB de care depind obiectivele bugetare.