INS a anunțat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2022 de 5,3%, atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, la fel ca în varianta semnal.

Avansul faţă de trimestrul precedent a rămas 2,1% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +5,8% pe seria brută și pe seria ajustată sezonier.

Valoarea realizată în preţuri nominale pe al doilea trimestru al anului a fost de 335.190,1 milioane lei, ceea ce conduce la un rezultat pe prima jumătate a lui 2022 de 609.019,6 milioane lei. Pentru transpunerea în realitate a prognozei oficiale curente pentru anul în curs (1.372.500 milioane lei) ar mai fi nevoie de o performanță de 763.480,4 milioane lei în semestrul 2, echivalentă cu spor de circa 25%.

Istoric, distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de aproximativ 45% / 55% în valori nominale. Astfel, obiectivul de care depind toți parametrii macroeconomici urmăriți, inclusiv deficitul bugetar de -5,84%, pare ambițios, dar inflația majorată peste așteptări va ajuta la realizarea cifrelor planificate.

Datele referitoare la evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent au fost recalculate din urmă (reamintim că variantele provizorii se recalculează în semidefinitive după un an iar cele definitive se anunță de-abia după doi ani) și nu prezintă diferențe semnificative. Micile reașezări între trimestre au păstrat valorile anuale și revenirea din pandemie la nivelul de +2% (2021 față de 2019).

În ce privește evoluția PIB trimestrial faţă de trimestrul precedent pe date ajustate sezonier ( cu noul deflator cauzat de inflația majorată) s-a confirmat o modificare importantă. Astfel, în T3 2021 economia nu a crescut cu 0,4% cum s-a anunțat inițial ci, de fapt, a fost în declin cu nu mai puțin de -2,9%. Ceea ce a afectat deciziile pentru 2022, inclusiv execuția bugetară proiectată la finele anului trecut.

[1]

Producția industrială, în scădere cu 1% și la prețuri majorate cu peste 40%

În pofida creșterii bune a PIB din prima jumătate a anului, se poate observa cum producția industrială a scăzut cu 1% în prima jumătate a anului în curs și a influențat negativ avansul PIB (-1,0 puncte procentuale față de rezultatul de +5,8%). Agricultura a bătut pasul pe loc și a avut o influență nulă, rezultatul sintetic fiind zero pe toată linia.

Nici intermedierea financiară nu a mers prea grozav pentru economie (efect nul pe PIB), în pofida profiturilor record anunțate recent de sectorul bancar, ceea ce ridică problema calității revenirii economice, dincolo de cantitatea remarcabilă. Motorul de creștere principal a rămas, în pofida intrării veniturilor reale ale populației în domeniul negativ, comerțul (influență +2,2 puncte procentuale pe PIB).

[2]

De reținut, industria și agricultura au afectat rezultatul economic și pe canalul deflatorului utilizat pentru a obține creșterea reală prin trecerea în prețurile perioadei de bază. ”Inflația industrială” a urcat la valoare excepțională de 40,3% iar prețurile din agricultură au ajuns la 17,7%. Nici construcțiile nu au excelat, cu doar +2,8% și +0,1 pp influență pe PIB.

Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii, îngrijorător

Una peste alta, datele explică adâncirea deficitelor externe. Efectul comerţului internațional pe creșterea PIB a fost de aproape minus patru procente. Cifrele INS arată o diferenţa foarte pronunțată ca ritm de creștere în volum între exporturi (+7,7%) și importuri (+14,3%). În termeni nominali, soldul negativ din schimburile externe s-a majorat la peste 67 miliarde lei.

[3]

Atenție, exportul net s-a deteriorat foarte puternic în T2, până la o influență de -7,2 pp asupra avansului PIB, față de un efect zero pe T1. Rămâne destul de bizar ca, la o creștere de 5,3%, influența variației stocurilor pe economie să ajungă la +7,3 pp, singura explicație posibilă fiind că producția internă nu a fost valorificată în bună parte dar s-a consumat masiv din import.

Din păcate, în pofida nivelului robust, creșterea PIB nu va permite majorarea sustenabilă a veniturilor (crescute anterior pentru mai atenua efectele pandemiei dar nu numai) întrucât capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită rămâne insuficientă. Rezultatul economic nu se regăsește în sectoare-cheie „clasice”, ale căror performanțe au fost destul de modeste iar prognoza lor pe termen scurt e și mai slabă.