Valoarea producției agricole a crescut în 2021 cu 11,7% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS.

Revenirea după scăderea din anul pandemiei (-15,4%) a fost substanțială dar nu a permis refacerea rezultatului din 2019, după trecerea în prețurile perioadei de bază. Cele 5,5 puncte procentuale în minus 2021 față de 2019 nu vor fi refăcute nici în acest an, prognoza de vară avansând valoarea de -3,4% pentru sectorul agricol pentru 2022.

Dacă sectorul vegetal a mers semnificativ mai bine (+22,2% real după -21,5% anterior, totuși -4,1% per total 2021/2019 din motive de aritmetică elementară), zootehnia a consemnat un dezamăgitor -8,3%, după -1,2% în anul anterior. Serviciile agricole au cunoscut o reducere marginală (-0,7%) dar ponderea lor în total este extrem de redusă.

Pragul de 100 miliarde lei nominal a fost trecut în condițiile creșterii semnificative a prețurilor. Pe fondul condițiilor de climă mai puțin favorabile, investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem.

În structură, se remarcă creșterea cu 7,9 puncte procentuale a ponderii producției vegetale (până la 72,8%) și reducerea cu 7,6 pp a producției animale. De altfel, fapt care explică în cea mai mare parte deficitul alimentar cronic din comerțul exterior (-1,7 miliarde euro pe 2021), zootehnia a mai bifat doar ceva mai mult de un sfert din rezultatul total (25,3%), de unde înainte de 1989 ne apropiasem de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură.

Ponderea cerealelor, la cel mai mare nivel din ultimii zece ani, cartofii în declin major

În structura producției vegetale, cerealele și-au majorat ponderea la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani și peste 9 puncte procentuale față de 2020 (de la 28,3% la 37,5%). De remarcat și rezultatul foarte bun înregistrat la plantele uleioase, care au revenit după trendul sistematic de scădere din perioada 2017 – 2020 (12,3% față 9,4% în anul anterior).

La polul opus, cartofii (care influenţează sistematic şi semnificativ indicele general de inflație) au scăzut foarte puternic, la aproape trei procente din total după ce urcaseră la aproape 10% anterior. Scăderi semnificative s-au mai consemnat la legume și pepeni (de la 22,5% la 17,3%) și la fructe și struguri (de la 13,1% la 10,6%).

[1]

De remarcat tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au atins cel mai înalt nivel istoric (11,9%). În schimb, plantele de nutreț nu au performat, de unde și soldul negativ din comerțul exterior la produsele pentru hrana animalelor.

Păsările și porcinele, la minime istorice

În cazul producției animale, pe fondul rearanjării importante a ponderilor la grupele mari, se remarcă revenirea procentual la bovine spre valorile de la începutul deceniului trecut, dar și avansul pe segmentul de ovine și caprine la cota maximă atinsă vreodată, în apropierea pragului de 10% din producția zootehniei. reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de păsări (ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani).

[2]

Prin contrast, porcinele au coborât la cea mai redusă pondere din ultimii zece ani (reamintim, pe fondul scăderii semnificative a rezultatelor totale din zootehnie), adică doar 15,5%. Păsările au înregistrat un declin puternic al importanței pentru valoarea adăugată în producția animală, fiind pentru prima dată sub pragul de 20% și ajungând la numai o șesime din total.