Institutul Național de Statistică a rectificat marginal în jos pentru T1 2022 rezultatul PIB de +6,4% atât pe seria brută cât și pe cea ajustată sezonier și la +5,1% față de trimestrul precedent.

Aceasta în pofida faptului că valoarea nominală consemnată a fost majorată cu aproape 1,5 miliarde lei, de la 272,34 miliarde lei la 273,83 miliarde lei.

Datele de creştere pentru economia românească au fost aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2021, cu observaţia că au avut loc reaşezări între valorile trimestriale prezentate anterior. Se poate observa că avansul de 0,4 puncte procentuale anunțat inițial pentru T3 2021 a fost modificat în varianta provizorie 2 din primul sfert al anului curent în -2,9%.

Ceea ce explică valoarea surprinzător de ridicată pentru T1 2022, deoarece în a doua jumătate a anului trecut situația economică a fost mai slabă decât s-a crezut iar finalul lui 2021 a găsit valoarea PIB trimestrial la -1,9% față de cea din T2 2021. Efectul de bază fiind transmis spre rezultatul de +5,1% anunțat acum de INS pe seria ajustată sezonier.

[1]

Dacă se ține cont de ponderea de circa 20% în rezultatul final a rezultatului de 6,4 din T1, rezultă că ar trebui să scoatem o medie de 2% pe următoarele trei trimestre, pentru a atinge valoarea de 2,9% de creștere economică în termeni reali estimată în prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de specialitate

Industria, agricultura și finanțele nu au cuplat la avansul PIB

Pe partea de formare a PIB, s-au produs modificări semnificative în structura creşterii. Sectorul de informații și comunicații a obținut un rezultat excepțiobal (+23,6% în volumul de activitate la o creștere nesemnificativă de preț, doar +0,9%) și a egalat comerțul ca efect pe creșterea economică, ambele cu câte 1,9 puncte procentuale.

Deși a ocupat primul loc în expresie valorică, industria a rămas în termeni reali cu 0,3% sub rezultatul din același trimestru al anului trecut (atenție, cu un indicele de preț de +41,1% !), fiind singurul sector economic care a avut o influență negativă pe PIB, ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă.

Totodată, agricultura și sectorul de intermedieri financiare și asigurări aflate în tandem la coada clasamentului pe domenii de activitate pentru formarea de valoare adăugată brută, cu mai puțin de 5 miliarde lei fiecare, au avut efect nul în primul trimestru asupra evoluției PIB. Ceea ce ridică un mare semn de întrebare în privința creșterii economice, din moment ce trei domenii esențiale nu au cuplat la avansul PIB.

[2]

De remarcat și faptul că aportul valorii adăugate brute la creșterea rezultatului economic a fost redus de la 6,1 pp în prima variantă provizorie la 5,6 pp, cea mai mare parte a acestei diminuări fiind preluată de dublarea contribuției impozitelor nete de produs, de la 0,4 pp la 0,8 pp (acestea de adaugă din motive de metodologie la VAB pentru a obține PIB).

Pe partea de consum, se remarcă modificarea semnificativă față de prima variantă provizorie a impactului consumului gospodăriilor pe creșterea economică, de la 5,1 pp la 5,9 pp, în timp ce efectul administrației publice a fost reevaluat de la +0,9 pp la -0,5 pp. Notabilă apare și trecerea în domeniul pozitiv a influenței schimburilor comerciale externe (+0,3 pp de la 0 pp anterior) după ce contribuția puternic negativă rezultatul economic a fost ajustată de la -8,1% la -7,7% din PIB.

[3]

Dincolo de modificările spectaculoase în structura de formare a VAB, datele arată că ar trebui echilibrăm motoarele de creștere pe partea de industrie și agricultură și să limităm majorarea consumului din surse externe, pentru a reduce acumularea de deficit comercial și deficit de cont curent ce nu poate fi stăvilită sustenabil prin rezultatele foarte bune de pe partea de servicii.

Doar așa am putea să intrăm pe o traiectorie sustenabilă de creștere, dincolo de cifrele care dau bine pe hârtie pentru moment.