Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în mai 2022 cu 1,5% față de luna anterioară, ajungând la 46,55% nivel anual, ușor sub valoarea din luna precedentă (47,11%).

Datele INS arată o creștere lunară de numai 0,47% pe canalul pieței interne, mult sub avansul venit pe filieră externă (+3,76%). 

Cu toate acestea, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+59,19%) și a celor de pe piața externă (+25,12%) a rămas semnificativ. Diferența de 34 de puncte procentuale, comparativ cu doar două puncte procentuale în urmă cu 12 luni (vezi tabelul), constituie un factor destabilizator iar tendința de creștere continuă pe segmentul extern devine problematică.

De reținut, NU indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic față de luna precedentă a dat tendința generală (doar +0,07%, deși a rămas foarte ridicat în termeni anuali, +129,80%), ci bunurile intermediare (+4,02% și +34,41% anual). La mare distanță s-au plasat bunurile de folosință îndelungată (+2,19%, respectiv 17,61%), bunurile de uz curent (+1,67% lunar și +15,43% anual) și bunurile de capital (+0,58%, respectiv +10,67%).

[1]

Astfel, chiar și după plafonarea prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi substanțiale, la care adaugă costurile majorate semnificativ cu subansamble. Ceea ce afectează profiturile (încasările din impozitul pe profit au scăzut cu circa un miliarde de lei în primele 5 luni ale anului) și remunerarea forței de muncă (aflată la circa -2% ca salariu real).

Pe ramuri industriale, se pot observa scumpiri majore față de aceeași lună a anului trecut la extracția petrolului brut (+207,52%, chiar după cea mai mare reducere lunară, de -14,27%), furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+135,73%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+113,19%, după cea mai mare creștere lunară, de +9,74%).

Le urmează, cu ritmuri foarte ridicate, industria metalurgică (+54,50%, după a treia cea mai mare creștere pe mai 2022, +8,26%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+51,48%), prelucrarea lemnului (+48,58%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+32,18%), hârtia și produsele din hârtie (+31,02%) și fabricarea produselor din tutun (+29,77%). La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+4,38%) și tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+4,49%).

În continuare, avansul activității economice va rămâne afectat de costurile foarte mari cu energia, chiar dacă la intern prețurile industriale au mai dat înapoi, inclusiv prin efect de bază. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în special pe traseul bunurilor intermediare înglobate în produsele finite, cu afectarea puterii de cumpărare.