Veniturile lunare totale ale unei familii din România au fost anul trecut de 5.683 lei, în creştere cu 8,9% faţă de anul anterior, potrivit datelor comunicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 2.243 lei (+10,5%, sporul față de avansul pe familie fiind rezultatul scăderii numărului de persoane pe gopodărie de la 2,58 la numai 2,52).

Dacă veniturile salariale au crescut cu 10%, de la 3.560 lei la 3.919 lei, cele provenite sub formă de prestații sociale au avansat cu 9,6%, de la 992 lei la 1.087 lei.

În schimb, veniturile în natură s-au diminuat de la 376 lei pînă la 370 lei (-1,7%). Aceste surse au fost completate cu veniturile din agricultură (92 lei, +5%), cele din proprietate și vânzarea de active (60 lei, +2,7%) și alte venituri (54 lei, +14,6%).

Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire ceva mai consistentă a situaţiei membrilor familiilor de salariați (+9,9% nominal și +4,6% real) și agricultori (+9,7%, respectiv +4,4% ca putere de cumpărare) la ieșirea din pandemie. Pe locul trei în topul creșterilor după statutul capului de familie apar familiile de pensionari (+7,6%, respectiv +2,4%). Toate valorile în termeni reali s-au situat sub avansul anunțat pentru PIB, de +5,9%.

De reținut degradarea situației pentru persoanele din familiile de șomeri, care au rămas cu aproape aceleași venituri în termeni nominali (+0,1%), adică și-au pierdut semnificativ din puterea de cumpărare în termeni reali (-4,7%), pe fondul unei inflații medii anuale, calculată oficial pe baza coșului de consum, la nivelul de 5,05%.

Pentru referință în timp, vă prezentăm și evoluția pe tipuri de gospodării de la ieșirea din criza precedentă. Unde se poate observa faptul că venirea pandemiei a oprit scăderea raportului de venituri dintre mediul rural şi mediul rural, plecată de la 70% în anul 2014 până spre 62% în 2018-2019.

Impactul crizei a readus indicatorul la valoarea din 2017 dar trendul de creștere a diferenţelor de nivel de trai între sat şi oraş a fost reluat.

Băutura și tutunul, pe locul trei în alocarea cheltuielilor familiale

Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată o scădere ușoară a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul păstrării lor ca ritm de evoluție „în linie” cu creșterea generală a veniturilor. împreună cu o alocare ceva mai redusă procentual pe segmentul „băuturi alcoolice și tutun”.

Creșterile de peste sau aproape 20% nominal, aproximativ duble față de sporul veniturilor, s-au consemnat la capitolele „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, transport, îmbrăcăminte și încălâăminte și sănătate, precum și diverse servicii.

Ritmurile de peste patru ori mai mari apar, după cum era de așteptat prin efect de bază, la HoReCa (+43,8%) și recreere, sport, cultură (+41,3%), cu educația la +51,4% favorizată prin ponderea extrem de redusă în cheltuielile unei gospodării.

[1]

Ar mai fi de subliniat scăderea marginală a alocării din sectorul comunicațiilor, atât după revenirea treptată a activitățior la serviciu, dar și sub efectul concurenţei în creştere.

Simplificat, redistribuirea banilor s-a făcut cu precădere către haine, încălțăminte, mobilă, locuinţă plus produse și servicii diversificate iar dezechilibrele între sat şi oraş s-au păstrat la un nivel accentuat.