Datoria publică a României a scăzut în martie 2022 la 50,3% din PIB, față de 50,6% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de circa 594 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.181,9 miliarde lei.

Astfel, pe date operative, datoria publică a rămas peste pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Totuși, odată cu înlocuirea în calculul pe date definitive a T1 2021 cu T2 2022, atunci când se face suma la zi a celor patru trimestre, nivelul datoriei publice se va întoarce la o valoare similară celei de la finalul anului trecut.

De altfel, dacă se publicau la fel de prompt datele disponibile la finele anului trecut, nivelul de 576,6 miliarde lei datorie acumulată în decembrie 2021 raportat la suma cunoscută atunci pe patru trimestre (1.146,3 miliarde lei), ar fi dat un indicator operativ tot de 50,3% și nu de 48,8%, raportarea definitivă fiind făcută la PIB-ul de 1.181,9 miliarde lei comunicat ulterior de INS ( elementar, nu se pot compara decât provizoriu datorii existente la finele T4 2021 și T1 2022 prin raportarea la același PIB).

După cum arătam anterior, ar fi fost suficientă o majorare a PIB nominal pe primul trimestru al anului de la circa 228 miliarde lei în T1 2021 până la 242 milarde lei în T1 2022 (+6,3% în termeni nominali, în condițiile în care prognoza PIB este de majorare cu 11,3% nominal pe întreg anul) pentru a readuce indicatorul datoriei publice înapoi sub cota de 50% la revizuire.

De fapt, dacă este să transpunem în cifre recenta estimare-semnal privind avansul PIB pe T1 2022 față de T1 2021, adică 6,5% în termeni reali, la un deflator măcar egal cu inflația media de circa 9%, rezultă o creștere nominală a rezultatului economic trimestrial până la peste 264 miliarde lei (+16%), un PIB pe ultimele 4 trimestre de circa 1.218 miliarde lei și, prin urmare, un nivel de 48,7% al datoriei publice, simlar celui de la finalul anului 2021.

Asta nu înseamnă că totul este în regulă, deoarece creșterea cu 17 miliarde lei a datoriei publice dar păstrarea ei în termeni procentuali prin raportare la PIB s-a făcut în baza unui avans economic care nu va mai putea fi repetat pe următoarele trimestre. Mai ales în condițiile crizei actuale, care a trimis aproape de creștere zero economiile germană, italiană și franceză, cu care suntem interconectați.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea PIB (atenție la deflatorul luat în calcul) și cea a îndatorării, cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial și de necesitate a trecerii la măsuri de austeritate.

Atenție, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive este condiționată de creșterea economică, previzonată curent la 2,9% dar estimată între 1,9% și 2,6% de diverse instituții internaționale.