Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) și-a reluat avansul în martie 2022, ajungând la 51,68%, după o majorare de șapte procente.

Datele INS arată o creștere lunară de 8,01% pe canalul pieței interne, aproape dublă față de cea venită pe filieră externă (+4,68%).

În context, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+67,63%) și a celor de pe piața externă (+24,19%) s-a accentuat semnificativ. Diferența de peste 43 de puncte procentuale, aproape inexistentă în urmă cu zece luni, rămâne un factor destabilizator pentru echilibrele macroeconomice.

Indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic față de luna precedentă a fost cel care a dat tendința generală (circa +15% și extrem de ridicat în termeni anuali, +155%).

La mare distanță în topul scumpirilor apar bunurile de uz curent (+2,97% lunar deși numai +11,86% anual). Bunurile intermediare au venit pe poziția a treia (+2,61% lunar, dar +32,38% anual, cea mai mare valoare cu excepția energiei).

Din perspectiva transmiterii majorării prețurilor industriale în indicele prețurilor de consum pentru populație, ar fi de reținut că majorarea a fost de numai 0,97% lunar (+16,92% anual).

La bunuri de capital, majorările au fost relativ moderate (+1,35% lunar și +11,96% față de aceeași lună don 2021).

[1]

Astfel, chiar și după plafonarea prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi majorate substanțial la energie și subansamble, ceea ce afectează rentabilitatea și remunerarea forței de muncă. Scumpirile de pe lanțul de fabricație vor continua transmiterea în lunile următoare spre IPC, estimat să urce până la 11,2% la mijlocul anului curent.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale de prețuri la extracția petrolului brut (+232,10%), furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+180,23%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+93,75%).

Le urmează, cu ritmuri foarte ridicate, industria metalurgică (+57,04%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+47,07%), prelucrarea lemnului (+41,29%), industria construcțiilor metalice (+29,65%) și fabricarea produselor din tutun (+29,05%).

La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+3,85%) și tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+4,61%).

Per total, avansul activității economice a fost afectat de majorarea costurilor cu energia, care a determinat creșterea puternică a prețurilor industriale.

Transmiterea treptată spre coșul de consum va continua, chiar și în condițiile absorbției unei părți din scumpiri pe lanțul comercial, cu afectarea puterii de cumpărare.