Deficitul bugetului general consolidat după primul trimestru din 2022 a fost de circa 15,7 miliarde de lei (-1,19% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeași perioadă a anului trecut, minusul nominal a fost mai mic cu peste un miliard de lei (14,6 miliarde lei) dar a însemnat -1,24% din PIB.

Pe fondul unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu 21,3% în termeni nominali, de la circa 85,8 miliarde lei la 104 miliarde lei (de la 7,3% la 7,9% dacă se face raportarea la rezultatul economic). Majorarea a fost absorbită integral de avansul cheltuielilor publice, de la 100,4 miliarde lei la 119,5 miliarde lei (de la 8,5% la 9,1% din PIB),

În luna martie, progresul în raport cu excuția bugetară din anul trecut s-a inversat vizibil iar efectul a fost triplarea în termeni procentuali raportați la PIB a minusului din execuția bugetară (de la -0,16% la -0,47% într-o singură lună), ceea ce ridică deja problema fezabilității ajustării bugetare prevăzute pentru anul în curs.

De reținut, la Bugetul de stat raportul între sumele colectate și cele distribuite a fost mai mic de 70%, deficitul acestuia urcând la 1,65% din PIB iar pentru echilibrarea bugetului general consolidat s-a apelat la excedentele de la bugetele locale, unde raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la 132% și de la instituțiile publice autofinanțate (venituri/cheltuieli 115%).

Din cele circa 18,3 miliarde lei încasați în plus în T1 2022 față de același trimestru al anului anterior, mai mult de o treime s-au înregistrat în contul TVA (+6,7 miliarde lei, la o majorare procentuală de aproape 40%), o șesime au venit de la UE (+3,1 miliarde lei) iar circa 15% prin colectarea contribuțiilor de asigurări (+2,8 miliarde lei).

De reținut și faptul că veniturile nefiscale au însumat 8,45 miliarde lei în primul trimestru, consemnând o creștere de 34,3% (+2,16 miliarde lei în T1 2022 față de T1 2021), susținută de avansul încasărilor din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Avansul cheltuielilor din T1 2022, de 19,2% în raport cu anul precedent, a fost generat în principal de majorarea cu circa 21% a sumelor destinate asistenței sociale (+8 miliarde lei) și de creșterea cu peste 70% a sumelor alocate pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+3,8 miliarde lei).

Prin contrast, ritmul minim de creștere a fost moderat (+2,2%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut masiv pe fondul inflației anuale majorate la 10,15%. În timp ce cheltuielile de capital s-au diminuat considerabil (-15%), subvențiile au crescut cu nu mai puțin de 129%, adică +1,7 miliarde lei.

[1]

Evoluție îngrijorătoare în contextul avansului sistematic al dobânzilor la datoria externă pe termen lung, plățile la creditele luate de stat au crescut puternic (+61%). Suma achitată suplimentar față de aceeași perioadă din 2021 (+2,19 miliarde lei) a fost mai mult decât dublă față de înrăutățirea soldului bugetar în termeni nominali (+1,06 miliarde lei).