Dobânda pe termen lung pentru obligatiunile emise de România a crescut în luna martie 2022 la valoarea medie de 6,20%, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Acest indicator, cu referința la un termen de 10 ani (10Y), a avut a doua cea mai mare creștere din ultimele 12 luni după cea din octombrie 2021, după ce staționase la începutul anului curent (5,37%).

Costul împrumuturilor 10Y a evoluat încă și mai abrupt decât la noi în Ungaria (de la 4,86% la 5,92%), Polonia (de la 3,95% la 4,83%) și Croația (de la 1,23% la 2,08%) fiind ceva mai ponderat doar în cazul Cehiei (de la 3,03% la 3,53%). Cu moneda indexată la euro și aflată în proces de adoptare a monedei unice, Bulgaria a înregistrat un salt de la 0,61% până la 1,09%.

Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de Germania (+0,28%), Olanda (+0,34%) și Luxemburg (+0,55%). Ele au fost urmate de Danemarca (+0,57%), Finlanda, Austria (ambele cu +0,72%), Belgia (+0,79%) și Suedia (+0,82%). Acompaniate din fostul bloc estic de Slovacia (+0,99%) și Slovenia (+1,04%). Lituania reprezintă un caz special, nivelul fiind „înghețat” administrativ la 0,16%.

[1]

România a păstrat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, dar distanța de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-a diminuat semnificativ. Totuși, creșterea dobânzilor ar trebui să îngrijoreze din perspectiva faptului că datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB pe datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor.

Ecartul costurilor de împrumut în martie 2022 a fost de circa 5% în raport cu Ungaria, aproape 30% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și de 75% în raport cu Cehia, țările care constituie referința noastră la nivel regional.

[2]

În fine, ar fi de menționat evoluția sinuoasă a acestui indicator-cheie, după cum se vede din infografic. Datele din 27 aprilie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,83% (sursa tradingeconomics.com).

De reținut, însă, deja Ungaria a urcat în ziua precedentă până la 6,89% (după ce trecuse pragul de 7% în 11 aprilie) iar Polonia s-a apropiat la 6,13%, ceea ce arată că ne aflăm pe un trend regional dar într-o poziție relativă mai bună decât anterior.