BCR a achitat in acest an statului roman despagubiri in valoare de 432 milioane lei pentru utilizarea necorespunzatoare a primelor de stat aferente contractelor de economisire-creditare furnizate de banca pentru locuinte, dupa cum a aratat un control al Curtii de Conturi.
BCR se opune deciziei Curtii de Conturi si la nivel european, dupa ce a pierdut la instantele din Romania, se arata in raportul auditorului PWC.
Iata informatiile publicate de PWC in situatiile financiare ale BCR din 2021:
Litigiul în derulare între filiala Banca pentru
Locuințe (”BpL”) și Curtea de Conturi a României
BpL este o bancă de economii și creditare ipotecară.
Statul român plătește clienților BpL o primă de stat
de 25% aplicată economiilor acestora, dar nu mai
mult de 250 de euro pe an, cu condiția ca economiile
acestora să fie legate de proiecte de locuințe.
Curtea de Conturi a României („CCR”) a identificat
mai multe deficiențe în urma inspecției realizată în
anul 2015, deficiențe care au fost cuprinse în Decizia
CCR nr. 17 („Decizia CCR”). Majoritatea deficiențelor
au apărut din interpretarea diferită a prevederilor
legale aplicabile privind anumite aspecte în care
legea nu era foarte specifică. Astfel, CCR a
considerat că BpL a plătit prima de stat clienților care
nu îndeplineau condițiile pentru a primi această
bonificație.
BpL a contestat în instanță Decizia CCR,
argumentând că a acționat în bună credință și că
interpretarea și aplicarea legilor a fost corectă. În
martie 2017, Curtea de Apel a hotărât în favoarea
Băncii pentru majoritatea măsurilor. Cu toate
acestea, la 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casație și
Justiție („ICCJ”) a decis în cele din urmă în favoarea
CCR pentru aproape toate măsurile impuse de CCR.
În perioada 17 - 31 august 2021 CCR a efectuat un
control în vederea verificării modului în care au fost
îndeplinite măsurile impuse prin Decizia CCR. Pe
baza rezultatelor controlului, Băncii i s-a solicitat
despăgubirea statului român pentru pierderile
rezultate din utilizarea necorespunzătoare a primelor
de stat, întrucât măsurile II.2, II.5 și II.6 au fost parțial
îndeplinite, așa cum este prezentat în nota 36 –
”Litigii și datorii contingente”.
Ca urmare a controlului CCR, Banca a plătit în 2022
obligația principală pentru primele de stat necuvenite,
în valoare totală de 432.699 mii RON și ulterior a
efectuat o plată aferentă impozitului cu reținere la
sursă în valoare de 41.603 mii RON și a solicitat
oficial amnistia asupra accesoriilor aferente (dobândă
și penalități de întârziere) conform Ordonanței de
Urgență a Guvernului 69/2020. Amnistia pentru
accesoriile aferente impozitului cu reținere la sursă a
fost primită în luna februarie 2022.
Banca a efectuat plata de mai sus pentru a se
conforma Deciziei CCR, dar încă se opune Deciziei
CCR, prin urmare își continuă demersurile legale
împotriva Deciziei CCR la nivel european.
La 31 decembrie 2021, conducerea Băncii a
actualizat soldul provizionului, valoarea rezultată la
această dată fiind de 625.800 mii RON. Valoarea
provizionului ia în considerare informațiile, datele
disponibile și ipotezele relevante în determinarea
valorii provizionului, precum și prevederile IAS 37
„Provizioane, datorii contingente și active
contingente”.
Există o incertitudine ridicată de natură juridică în
legătură cu obligația de plată a prejudiciului. Banca a
obținut opiniile diverșilor experți fiscali și juridici și a
dezvoltat un algoritm IT pentru a facilita evaluarea
provizionului.
Elementele pentru evaluarea nivelului de provizion
implică judecăți semnificative și, prin urmare, este
supusă unor incertitudini considerabile.
Ca urmare a celor de mai sus, am considerat acest
litigiu și provizionul aferent drept un aspect cheie al
auditului
„Politici contabile semnificative”, nota 35 -
„Provizioane”, nota 36 – ”Litigii și datorii contingente”
și nota 38 „Investiții în filiale”, din situațiile financiare
consolidate și individuale oferă mai multe informații
privind litigiul BpL cu CCR și provizionul aferent.
Cu toate că nu ne dezicem de la estimarea
provizionului de litigiu realizată de către
conducerea BpL, așa cum este prezentată în
nota 36 – ”Litigii și datorii contingente” din
situațiile financiare consolidate și individuale,
estimarea necesită aplicarea unor judecăți de
valoare semnificative bazate pe interpretarea
legislației fiscale și comerciale românești
curente și este, prin urmare, subiect al unor
incertitudini considerabile, iar soluționarea
finală a acestui litigiu poate să nu fie în
conformitate cu evaluarea actuală a conducerii
BpL.