Deficitul bugetului general consolidat pe primele două luni din 2022 a fost de circa 9,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma în cauză reprezintă deja 0,72% din PIB-ul estimat pentru anul curent, rezultat mai bun decât cel din aceeași perioadă a anului trecut (-12,8 miliarde lei, sau -1,08% din PIB pe 2021), dar mai puțin bun din perspectiva obiectivului vizat, de 5,84% pentru finalul lui 2022.

Încasările la bugetul general consolidat s-au majorat cu 28% în termeni nominali, de la circa 53 miliarde lei la 68 miliarde lei (de la 4,5% la 5,2% din PIB). Avansul cheltuielilor publice totale a fost de 18%, de la 66 miliarde lei la 78 miliarde lei (de la 5,6% la 5,9% din PIB). Astfel, cele 0,7 puncte procentuale în plus la venituri au fost erodate de 0,3 pp mai mult la cheltuieli.

La Bugetul de asigurări sociale raportul între sumele plătite și cele colectate a fost de 135% iar încasările la Fondul național de sănătate au acoperit mai puțin de două treimi din cheltuieli. Diferențele au fost acoperite de la bugetul de stat, ceea ce explică deficitul mai ridicat al acestuia (-0,78% din PIB) decât rezultatul de ansamblu. Excedentul de la bugetele locale, de circa 4 miliarde lei a limitat deficitul bugetului general consolidat.

Din cele aproape 15 miliarde lei încasați în primele 2 luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului anterior, peste o treime au venit din TVA (5,5 miliarde lei, majorare procentuală de 47%). Au contat și sumele de la „alte impozite și taxe” (2,7 miliarde lei, +204% !), sume primite de la UE (2 miliarde lei sau +75%) și venituri nefiscale (+1,8 miliarde lei, +40%).

Majorarea cheltuielilor a fost generată în proporție de jumătate de creșterea cu 22,6% a sumelor destinate asistenței sociale. Este efectul cumulat al indexării de 10% a punctului de pensie, al majorării indeminizației sociale minime pentru aceștia de la 800 lei la 1.000 lei și al acordării unui ajutor financiar celor cu venituri lunare sub 1.600 de lei.

[1]

Ritmul de creștere a fost minim (+1,5%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut semnificativ pe fondul inflației anuale de 8,53%.

Cheltuielile de capital au scăzut cu 14% dar banii pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă au crescut considerabil (aproape 2 miliarde lei mai mult, adică +65%).

Evoluție îngrijorătoare în contextul majorării dobânzilor la datoria externă pe termen lung peste pragul de 6%/an, suma achitată în contul creditelor luate de stat a crescut de la 2,63 miliarde lei până la 4,54 miliarde lei (majorare de peste 70% care o apropie de alocările pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă).