Câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2022 a fost de 6.327 lei, cu 296 lei (-4,7%) mai puțin față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.

Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 181 lei (tot -4,7%), până la 3.698 lei (748 euro la cursul din luna februarie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

Paradoxal, chiar în contextul unei inflații anuale crescute peste prognozele inițiale (8,35%), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL - a revenit marginal în domeniul pozitiv (+0,5%, deoarece creșterea nominală a salariilor a fost de 8,9%!).

De reținut, pe fondul stabilității cursului de schimb, suma medie încasată lunar în euro a urcat de la 696 € la 748 €. Chiar și ajustat cu inflația de 5,1% din Zona Euro, salariații români au consemnat o creștere cu 2,3% a puterii de cumpărare la mărfurile din import. Ceea ce, dincolo de creșterea prețurilor la resursele energetice, a contribuit la majorarea cu 80% a deficitului comercial ian.22/ian.21.

După ajustarea cu nivelul local al preţurilor, a rezultat o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.380 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă a pierdut 14,6 puncte procentuale față de luna precedentă și a ajuns la 225,4% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat în sectorul HoReCa (+18,2% nominal și +9,1% ca putere de cumpărare, prin efect de bază favorabil, dat tocmai de veniturile foarte mici de anul trecut), telecomunicații și comerț (ambele cu un avans nominal de circa 12% și de 3,4% în termeni reali).

Pe plus ca putere de cumpărare mai figurează sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, serviciile administrative (ambele cu +2,6% în termeni reali, unde majorările nominale de 11,2%, au depășit nivelul inflației), agricultura și silvicultura (+2,2%), construcțiile (+2,1%) și sectorul de tehnologia informației (+1,8%).

În același timp, intermedierile financiare și asigurările, cercetarea-dezvoltarea (ambele cu -0,4%) și distribuția de apă, salubritatea, gestionarea deșeurilor (-0,7%) au trecut la limită în domeniul negativ. Unde s-au cantonat activitățile de transport și depozitare (-1,7%), prelucrarea țițeiului (-5,6%) și industria extractivă (-11%).

[1]

Paradoxal în condiții de pandemie, sănătatea și asistența socială s-au situat pe minus chiar și în termeni nominali (-0,7% față de aceeași lună a anului anterior și -8,4% ca putere de cumpărare).

Sub învățământ (+6,7% nominal dar -1,5% în termeni reali) și administrația publică (+2,1% nominal și -5,7% real), toate domeniile bugetare fiind pe pierdere în termeni reali.